roversuri.ro
>
Litera G >
George Toparceanu
>
Poezia Balada mortii de George Toparceanu
Poezia Balada mortii
Cobora pe Topolog
Dintre munti, la vale...
Si la umbra unui stog
A cazut din cale.
In ce vara? In ce an?
Anii trec ca apa...
El era drumet sarman
Muncitor cu sapa.
Oamenii l-au ingropat
Intr-un loc aiurea,
Unde drumul catre sat
Taie-n lung padurea.
Si de-atunci, langa mormant,
Plopi cu frunza rara
S-au zbatut usor in vant,
Zile lungi de vara.
Soarele spre asfintit
Si-a urmat cararea.
Zi cu zi l-au troienit
Vremea si uitarea.
Dimineata ca un fum
Urca pe coline,
Zvon de glasuri dinspre drum
Pana-n preajma-i vine.
Peste varfuri lunecand
In argint, condurii
Infioara cand si cand
Linistea padurii...
Numai colo-ntr-un frunzar
Galben in lumina,
Sta pe-o creanga de artar
Pasare straina.
Sta si-asteapta fara glas
Parca µ sa masoare
Cum se muta, ceas cu ceas,
Umbra dupa soare...
*
Astfel, tot mai nestiut
Spre adanc il fura
Si-l ingroapa-n sanu-i mut
Vesnica Natura.
Vara trece; pe carari
Frunza-n codru suna.
Trec cernite inserari,
Nopti adanci cu luna.
Iar cand norii-nvaluiesc
Alba noptii Doamna,
Peste groapa lui pornesc
Vanturi lungi de toamna...
Romana versuri cuvinte poeti romani poezie poezie de dragoste poezii.ro versuri versurile poeziei cine a scris cine a scris scrisa de poezii.ro versurile poeziei George Toparceanu. Cultura limba romana versurile poeziei Balada mortii poezie cultura.
Alte poezii de George Toparceanu
