roversuri.ro
>
Litera N >
Nichita Stanescu
>
Poezia Balada motanului de Nichita Stanescu
Poezia Balada motanului
Motan m-as fi dorit sa fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare si mustete lungi,
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
La ora cand taras-grapis
zapada noptii se aduna
eu, cocotat pe-acoperis,
sa urlu a pustiu la luna.
Si-atuncea, sapte gospodine
sa dea cu bolovani in mine
si sa ma-njure surd, de Domnul,
ca le-am stricat, urland, tot somnul.
De sus, din varful saptamanii,
sa le ranjesc urlat, scarbos:
iubesc doar locul nu stapanii,
precum fac cainii pentr-un os.
Si iarasi sapte gospodine
sa dea cu bolovani in mine,
iar eu sa urlu, urlu-ntruna
atat cat n-o apune luna.
Motan m-as fi dorit sa fiu
cu coada-n sus, cu blana-n dungi,
cu gheare si mustete lungi
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
Cand zorii ziua o deznoada
sa ma tot duc, sa ma tot duc
si tinicheaua prinsa-n coada
s-o zdranganesc pe strazi, nauc.
Jegos si obosit, apoi,
cu matele in liturghie,
sa ma adun, sa ma-ncovoi
prin albiturile-n franghie.
Ca-n fata unui sobolan
spinarea sa mi-o fac colan
sa scuip, sa scuip si-n urma iar
hai-hui sa plec pe strazi, hoinar.
Pisicile de prin vecini
sa le gonesc pe la pricini,
sa-mi fete fiecare-un pui
c-un ochi verzui si-un ochi caprui.
Iar cand o fi uitat sa mor
la carciuma din mahala
sorbita-n calea pumnilor
posirca acra viu sa stea.
“Hei... viata, viata... iesi din cort
hai, pune-mi-te iar pe dant...
te uita... zace colo-n sant
motanul mort, motanul mort...”
11 august 1955
Poetul cultura Balada motanului poezia versurile poeziei poet versuri romana versuri descarca poeti romani. Limba romana versurile poeziei scrisa de versuri limba romana literatura limba romana cuvinte poezia versuri Nichita Stanescu.
Alte poezii de Nichita Stanescu
