roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Carol Robert de George Cosbuc
Poezia Carol Robert
Stapanul tarii feudale
Radea de Basarab, pe cale
Venind cu sutele de-arcasi
Turnati in zale,
Ce-i pentru-acesti viteji ostasi
O tara larga de trei pasi?
Sarmanul voda, cum il cheama,
O fi-n pamant acum de teama!
Ce minte-o sa-l invat! Sa-l fac
Sa tie seama
Ca eu sunt eu, si nu ma-mpac
C-un biet ca el, cioban sarac!
Uitat-a ca-i nascut sa fie
Pastor de oi si sluga mie?
De barba insa am sa-l scot
Din vizunie.
Ce caini il apara? Socot
Sa-l spanzur eu cu caini cu tot!
Curand, flacai! E plin paharul!
Auzi ce-mi scrie-acum talharul
Dar cine crede el c-ar fi
Maghiarul?
Si regele razand s-opri
Si-aceste vorbe le citi:
Marite crai! Iti spui prin carte,
Ca vecinic dinspre-a noastra parte
Vrem binele! Suntem cei fosti
Si mai departe
Si-acum tu uiti ca ne cunosti
Si-alergi in strangere de osti!
Eu sunt mai slab. Zic eu de mine.
V-am dat haraci, ca se cuvine,
Pe plac eu multe v-am facut
Sa fie bine.
Voi Severinul l-ati batut:
Vi-l las, macar eu n-as fi vrut!
Dar o rugare eu ti-as face:
Sa mi te-ntorci in buna pace,
Sa te feresti, maria ta,
De drumu-ncoace.
Ca mai pe-aproape de veti da
Nici unul viu nu veti scapa!
De hohote vuit-a malul;
S-a dat cu spaima-n laturi calul
Lui Robert. Tomo, fii stapan
Ca-ti pierzi Ardealul!
Nu-i prost romanul ca-i batran,
E prost ca-i minte de roman!
Si-asa razand, in zi de vara,
Frumoasele lor osti intrara
Adanc prin muntii romanesti,
Adanc spre tara.
O, nu ti-aduc vulturii vesti,
Roberte,-n drum ca sa te-opresti?
Caci iata, colo la stramtoare,
S-aude-un corn de vanatoare
Si multe-apoi, chiuituri
Rasunatoare.
Se umple codru-ntreg de guri
Si ies romanii din paduri.
Jucandu-si coiful alb pe creste
Ei vin, si nu le prinzi de veste,
Navalnic cad si iuti rasar
Ca din poveste.
Ei intra-n desetul maghiar
Si unde-ajung, il lasa rar.
O, bieti maghiari, striviti in vale!
Ce mandri-ati mai venit pe cale,
Atatea sute de arcasi
Turnati in zale!
Cum pier acum acesti ostasi
In tara larga de trei pasi!
Si, fala lor uitand-o toata
Mureau zdrobiti, si ca sa poata
Sa-si scape capul, rupti si goi
Fugeau in gloata.
O, si la ziua cea de-apoi
Vor rade-aceste vai de voi!
Tu-n gand bolboroseai o ruga
Si nu gandeai decat la fuga,
Si-n spate, rege, tu ti-ai pus
Vestmant de sluga
Un gand nebun mi te-a adus
Si-acum te bate Cel-de-sus!
Venit-a Dumnezeu sa certe
Mandria ta, Carol Roberte!
De nimeni n-ai voit s-asculti,
Cel Sfant te ierte!
Din pilda ta cunoastem multi
Ca stiu si regii-umbla desculti!
Carol Robert poeti romani versuri literatura autor rime cultura cuvinte versuri scriitor cultura poezie versuri de dragoste poet de dragoste. George Cosbuc literatura cartea scoala poetul versurile.
Alte poezii de George Cosbuc
