roversuri.ro
>
Litera D >
Dimitrie Bolintineanu
>
Poezia Cupa lui Stefan de Dimitrie Bolintineanu
Poezia Cupa lui Stefan
Intr-o monastire din trecut ramasa,
In domneasca sala se intinde masa.
Misail prezida ast banchet voios
Si in timpul mesei zice dureros:
- “Stefan dupa moarte lasa mostenire
Arcul sau si cupa l-asta monastire.
Cu Cantemirestii lesii au venit
Si pradand locasul, arcul au rapit;
Insa nu rapira cupa minunata!
Ea traieste inca, de mirare!... Iata!”
El arata cupa... Toti s-au minunat.
Ea era sapata dintr-un matostat.
Servii varsa-ntr-insa dulce tamaioasa.
Fiecine-nchina pentru o frumoasa.
Cand la cel din urma randul a venit,
Misail ia cupa si-astfel a vorbit:
- “Unde este timpul cel de vitejie?
Timpul de mari fapte?... Vai! n-o sa mai vie?
A cazut Moldova, caci orice romani
Se rosesc la gandul a mai fi stapani.
Ei imbraca manta de intelepciune;
Dar ca sa-si ascunza trista slabiciune.
Dar intelepciunea fara-a cuteza,
E ca cutezarea fara-a cugeta.
Cand vedem sfioasa patria romana,
Ne-aducem aminte vorba cea batrana:
Cel ce e mai aproape de mormantul sau
La ideea mortii tremura mai rau!
Stefan nu mai este... Insa o sa vie
Alti Stefani cu viata si cu barbatie:
Daca timpul d-astazi ne apasa greu,
Viitorul este al lui Dumnezeu!
Insa pana sa vie lantul sa ne rupa,
Nu va mai bea nimeni din aceasta cupa;
Cand un suflet mare se va arata,
Harburile cupei le va aduna.”
Zice,-arunca cupa si o sparge-n trei...
Nimeni n-a strans inca harburile ei.
De dragoste cultura autor cine a scris poetul cultura versuri poezie poezii.ro poezia. Versuri poezii.ro Cupa lui Stefan scoala poetul descarca poezia versuri poeti romani scoala cuvintele Dimitrie Bolintineanu.
Alte poezii de Dimitrie Bolintineanu
