poezia Despre pedanti sau copilarosi de Anton Pann versurile poeziei Despre pedanti sau copilarosi scrisa de poetul Anton Pann

roversuri.ro > Litera A > Anton Pann > Poezia Despre pedanti sau copilarosi de Anton Pann

Poezia Despre pedanti sau copilarosi




Despre pedanti sau copilarosi Pomul se cunoaste din roada Si omul din mintea neroada. Ca el Nici in cap ce nu-ti pocneste A vorbi se pomeneste. Si trinteste vorba, Hodorog-tronc! ca o roata De la o moara stricata. Si Tot insira la gogosi, Spuind despre mosi parosi. Si Vorbeste neispravite, La-nsira-te margarite. Adica: Sa ni se arate va Ca ar fi stiind ceva. Dar se cunoaste Omul prost din vorbulita Si nuca din usurinta. Pentru ca Judecata-i e oloaga, Ca-i lipseste-n cap o doaga. Om in trup destul de mare Si minte de copil are. Stie vorbe sa indruge Parca tot la tita suge. Stie ca calul prost Sa ia hamul de rost. E batut la cap Tocma ca un tap. Stie sfatuiri sa dea Cit stie si baba mea. Ar vrea sa faca si el, Dar nu stie in ce fel. Si el rosti de sa plati. Povestea aluia: Zile insirate, fire incurcate, Pinza rau tesuta si vreme pierduta S-o lovi, nu s-o lovi, Na-t-o frinta ca t-am dres-o. Unde chioraste si unde loveste. Cel copilaros totdauna. Gindeste-n mintea-i adinca Numai el piine maninca, Si altii maninca paie Ca vitele din copaie. Dar insa Vorba-n colturi si rotunda Fara cercuri se infunda. Povestea vorbii Doi precupeti tineri se-ntovarasira Si dupa negotu-si prin tara iesira. Colindind prin sate in lunga lor cale, Odata-nserara la un sat p-o vale, Si sa miie noapte au tras impreuna La o casa care le-au parut mai buna, Unde-n batatura le iesi-nainte Un batrin de treaba si foarte de cinste. Ii priimi bine, ii baga in casa, Si ei ii cerura intii si-ntii masa. Zicindu-i: - Tatuta! sintem flaminzi tare, Fa bine,-ngrijeste de ceva mincare. Batrinul le zise: - Sedeti, fiti in pace, Ca despre mincare vom face ce-om face. Pina cind dar masa mosul sa le puie, De vro veste noua intreba sa-i spuie. Vorbind una-alta cu totii-mpreuna, Ca si unii-altii cindva cind s-aduna, Iesind din ei unul afara la treaba, Mosul gasind vreme pe cellalt intreaba Zicindu-i: - Jupine! voi frati sinteti poate, Ca va vaz prea bine semanind la toate? Tovarasu-i zise cu scirba intr-insul: - As! n-as mai vrea frate sa am si ca dinsul, Ca atit doar are, chip si trup ca omul, Dar poti sa-i dai paie ca si la tot boul. Vorbind ei, soseste cel iesit afara Si indata vorba intre ei schimbara. Putin daca trece si acestlalt iese, Mosul iarasi, care curios fusese, Asemeni s-acestui face intrebare: - Jupine! - zicindu-i - frati sinteti imi pare? Ca semanati, uite, la chip cu-ntregime, Potriviti intocma si la inaltime. S-acest iar raspune: - Ai gresala, tata, Sa-mi fie el frate n-as vrea niciodata, Ca e magar mare, care nu mai simte, Sa-i pui sa manince tarite-nainte. Auzind batrinul aceste cuvinte, Catre unul-altul nedindu-si ei cinste, Se scoala indata, cauta copaie, Merge si o umple pina sus cu paie, Mai ia inca una, se duce cu dinsa, Apuca si pune tarite intr-insa, Si cu amindoua intrind el in casa Le puse-nainte pe pat fara masa. Ei, vazind aceasta, il intreb dodata: - De ce ne pui aste inainte, tata? - Poftiti, - el raspunse - ca va dau eu inca, Boul si magarul de aste maninca. Iar ei incepura-n ochi sa se priveasca Si unul de altul fata sa-si rosasca. Batrinul atuncea gura-si intremeaza Si invatatura astfel isi urmeaza, Zicind: - Copii tineri! rau sa nu va para De aceasta gluma ce-o fac asta-seara, Ca, cit are omul in lume viata, Tot mereu invata si nu se invata; Si voi de aceasta aveti trebuinta, Numai d-ati lua-o cu bunavointa. Desi nu-s atita intelept, cuminte, Dar tot poci a zice doua-trei cuvinte. De sinteti tovarosi or frati, eu n-am treaba Cum vreti puteti zice la cine va-ntreaba. Decit zic, e bine ca omul vrodata P-alt sa nu defaime, sa-i puie vro pata, Si mai mult p-acela care-l insoteste Sau altfel cu dinsu-mpreuna traieste. Ca cine-i de treaba cu prost nu s-aduna, Cinstea cu ocara nu pot fi-mpreuna. Cine isi defaima contovarosia Isi arata insusi necuviosia. Ca el prin urmare lumea-l pretuieste. A umbla pe sine mai bun sa se faca, Defaimind pe altul nu poate sa placa. Ca e o zicala mai de toti vorbita: „Omul la om trage si vita la vita.“ Atunci luind mosul copaile date, Le puse-nainte piine si bucate Si ii cinsti bine dupa cuviinta, Facindu-i el astfel gresala sa-si simta. Carii cit traira tot il pomenira Si aceasta insusi ei o povestira.



Descarca autor de dragoste versuri poezie poetul descarca versuri rime poezia Anton Pann poezie poeti romani Despre pedanti sau copilarosi scriitor. Poetul versuri versuri.


Alte poezii de Anton Pann
Cele mai cerute poezii
  1. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  2. aripioare de argint de emilia caldararu
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. tabla inmultirii cu 7 de vasile romanciuc
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #