roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Drumul iubirii de George Cosbuc
Poezia Drumul iubirii
Eu o stiu din cartea sfanta,
Si ti-o spun, sa te feresti!
Baiazid, talmacitorul
Vrerilor dumnezeiesti,
Ale carui vorbe-arata
Drumul spre-adevar, precum
Carul de pe cer conduce
Navele spre-al Noptii drum,
Predica-n moscheie-odata:
- “Dumnezeu, el ne iubi,
Sa-l iubim si noi.” Intr-asta
Ben-Said grabit veni:
- “Mare-nvatator al nostru,
Cel de-Alah din cer trimis!
Mi-am pierdut de ieri magarul,
Si-am avut ast' noapte-un vis
Sa te-ntreb aici pe tine,
Ca tu stii si poti sa-mi spui.”
Baiazid privi la dansul
Si-a zambit de vorba lui.
Dar continua cuvantul:
- “Spuneti, care dintre voi
Nu-i convins ca peste veacuri
Pana-n zilele de-apoi
Singura iubire este
Sfantul drum adevarat?”
Toti tacura. Ahmet singur,
Un batran intunecat,
Ridicandu-se, raspunse:
- “La ce-a dat-o Dumnezeu?
N-am stiut-o niciodata,
Spune-mi ce-i, s-o stiu si eu!”
Baiazid incet se-ntoarse,
Si-aratand spre-acel batran:
- “Ben-Said, tu cati magarul,
Iata-l, asta-i, ada-i fan.”
Mi-a ramas aminte vorba
Marelui invatator.
Ben-Saizii nu vad alta
Decat tot durerea lor,
Si cand unii poarta lupta
Plini de-avant, grabiti rasar
Ben-Saizii sa-i incurce
Cu pierdutul lor magar.
Iar cand vezi ca multi iubirii
Inima tacuti si-o-nchid,
Tu de-Ahmet iti aminteste
Si de ce-a spus Baiazid.
Poet versuri cuvintele de dragoste rime limba romana cuvinte George Cosbuc rime versurile versuri poet. Cine a scris de dragoste rime scriitor versurile Drumul iubirii poeti romani limba romana cartea.
Alte poezii de George Cosbuc
