roversuri.ro
>
Litera V >
Vasile Voiculescu
>
Poezia Echinoctiu de toamna de Vasile Voiculescu
Poezia Echinoctiu de toamna
Vino, sa iesim dintre aceste ziduri,
de sub arcade ce apasa,
din inelul cu-nvechite turnuri, al cetatii,
din ceata ce pe poduri de metal se lasa.
Vino pe deal, pe cel din urma-n soare,
unde-un trecut de slava cu suflare lenta
sub pietre doarme,
sa strigam de-acolo dupa pasarile calatoare.
Sa strigam precum obisnuiesc copiii intre jocuri,
sari far-a sti ce striga
isi rostesc prin chiote extazul efemer
pentru cele ce au loc in cer.
Induplecati de soarta,
noua insine straini, cu patria pe umeri - ¬moarta,
noi am vazut, ce-i drept, de-atatea ori,
ca-ntraripatele puteri, razbind prin nori,
orbite de o tinta departata
ne iau vazduhul prin tangenta doar - ca o sageata -
¬si nu mai prind de jos din tari nici fluturari
de semne si nici veste.
Vino totusi sa strigam de-acolo de pe creste,
sa strigam dupa cocorii care pleaca
si-n vuietul de mantuire
o tin catre limanul dincolo de fire.
In cumpana si-n sfasierea
acestui ceas prejmuitor,
vino, strafundul neguros, rumoarea ce ne-neaca
sa le lasam sub noi - si de pe dealul cel din urma
cu semne-nchipuind in vanturi libertatea
sa strigam dupa triunghiul calator.
Vasile Voiculescu rime rime poeti romani literatura de dragoste versuri de dragoste scriitor poezia rime scrisa de versuri. Echinoctiu de toamna literatura literatura versurile cartea scrisa de.
Alte poezii de Vasile Voiculescu
