poezia Jertfele impacarii de George Cosbuc versurile poeziei Jertfele impacarii scrisa de poetul George Cosbuc

roversuri.ro > Litera G > George Cosbuc > Poezia Jertfele impacarii de George Cosbuc

Poezia Jertfele impacarii




I In negura padurii castelul ingradit Cu santuri uriase sta trist, mucigait, Si numai cateodata in jurul sau revine Miscarea vietii calde, cand paveze quirine Rasar de dupa ziduri - de doua ori pe an. Atunci legionarii colosului roman Ies grabnici ca furtuna si tari ca razbunarea, Dar nu le simti nici pasul, nici nu le-auzi strigarea, Se-mprastie deodata si iar s-aduna des Si pier in crang. Se joaca ? Dar iata-i! Dansii ies Mai multi! Erau o suta si-acum ei sunt o mie, Mai iuti si mai navalnici, mai plini de vijelie. S-amesteca, s-arunca popor peste popor ! Ies fulgere din suliti, dar sulitele mor Zdrobite de pieptarul puternicelor zale ; Ajung acum la piepturi, cu pumnii-si fac ei cale Prin siruri teutone : nici tipete de guri, Nici tropot nu s-aude ! Vezi numai izbituri De pumn, miscare muta de brat si de secure. Si-n muta zvarcolire, ei intra in padure Asa-nclestati : si codrii iau flacara acum. Si ei se lupta-n flacari, s-azvarl, se-neaca-n fum, Iar brazii cad pe dansii aprinsi, se prabuseste In capul lor tot codrul, dar nimeni nu gandeste La fuga - doua neamuri aprinse de un gand : Din doi protivnici unul sa piara mai curand. II De mult, de cand e Tibull prefect peste cohorti E liniste. Stau moarte zavoarele pe porti Si nu mai sar ostenii desculti din asternuturi Sa piarda-n miezul noptii puternicele scuturi. Pareau si teutonii de lupte-acum satui, Caci Aripert trimese de mult solia lui La Tibull pentru pace. Si toate-au fost de bine ; De-atunci traiesc frateste ostirile vecine. III -„Cand stai in pragul casei, e soarele in prag ! Cand treci visand prin noaptea padurilor de fag, Reversi lumina-n noaptea dumbravilor ca luna ; Oh, cat esti de frumoasa, tu nu pricepi, Hiltruna ! Cand treci in zori pe colnic in albul tau vesmant, Cu ochii mari si-albastri, cu parul dat in vant, Tu-n iernile vietei es ti zi de primavara ! Salbatico ! Ma doare, cand stiu ca esti barbara lubesti padurea numai; cu ochii tai frumosi Tu vreai sa-mbeti, copila, barbatii-ntunecosi Cu plete lungi pe umeri, cu barbi ce te-nspaimanta Puternici ca mania pe care ei o canta Cu glasuri ragusite, cand pleaca la razboi! De ce zambesti ? Arunca cununile de foi Si pune diadema pe fruntea ta senina ! Ce-ti. pasa dac-ai nostri la alte legi se-nchina ! O, de-ai vedea tu Roma cu turnurile ei, Cu lume si lumina, cu roiuri de femei Frumoase ; si-ntre ele ca draga mea nici una, Ca fata cea frumoasa din codru, ca Hiltruna !” Ca un copil ce-asculta povesti cu sori apusi, Asa-l asculta fata cu ochii mari si dusi. Ea tremura si-n ochii lui Tibull lung prive§te ; Ar vrea sa zic-o vorba, n-o zice si roseste, Ea simte ca-i straina si neamul ei barbar ! Ah, ce frumoase vorbe din rostul lui rasar ; El e roman, e nobil, deprins la vitejie ! Nici un barbat din neamul lui Aripert nu stie Sa-i spuna ei cuvinte asa de dragi ca el. In urma ea zambeste : - „Ah, nu, ca e misel Un suflet cand isi uita pe-ai sai! Si ma-nfioara De fulger sa m-apropiu, caci fulgerul omoara ! O, lasa-ma !” si fuge prin desetul de fagi, Dar parca-i vin alaturi cuvintele lui dragi. IV In zori de zi strajerul vesteste pe-un strain. E Aripert, e domnul padurilor. - „Eu vin Sa te poftesc, romane, la zilele serbarii !” Noi maine-aprindem focul sub jertfele-mpacarii !” Si-a stat pe ganduri Tibull si n-a fost invoit !” - „Te rog pentru Hiltruna. Ea singur-a dorit !” Hiltruna cea frumoasa din codri ! Visatoarea ! - Asteapta-ma Ariperte! Gateste-ti sarbatoarea !” V „Nimic nu-i mai puternic in om ca slabiciunea ! Si slab ce esti tu, Tibull, s-asculti de rugaciunea Femeilor ! Barbarii au rele ganduri, cred !” Dar nu-1 asculta Tibull ; si-a doua zi purced Din zori centurionii spre sihlele barbare, Ei si-au ascuns cutite sub albele pieptare De za - puternici marturi ai apararii lor, De-ar vrea sa-i navaleasca salbaticul popor - Si-n codri ei lasat-au, de-ar fi vro miselie, Cu opt centurii Quintus pe-aproape sa se tie. VI Acolo fete blonde cu ochii de azur Cantau sinistre canturi de lupta, si-mprejur Flacai inalti, salbatici, jucau cu vuiet mare Razboinicele jocuri a gintilor barbare. Pe lavite-asternute cu albe piei de ied Barbati stau in siruri, iar cupele cu mied Oprite lung la gura trec vesele si-ntruna, Din om in om. Iar astazi paharnic e Hiltruna, Copila cea frumoasa, ca-i vechiul obicei Al neamului, paharul la zile mari sa-l bei Turnat de cea mai draga fecioara ce e-n casa. Tibull in fruntea mesei, si-ai sai pe langa masa, Cu Aripert, alearga cu ochii insotind Miscarile de fulger a celor ce se prind Mereu mai multi la hora - salbatic este jocul Si tot mai mult Hiltruna cu mied hraneste focul. VII -„E cald aici, romane ; afara-i cer senin” - Afara miedul curge mai vesel si mai plin In cupele facute din coarne-ncapatoare De bou ; aici sub codru, pe pajistea cu soare, Se prind la joc neveste : de ochii lor frumosi De doua ori se-mbata barbatii-ntunecosi Ai codrilor. E vuiet, e chiot si strigare. Si hora lor se-ntinde salbatica si mare. VIII Deodata cantul tace. Ca scoase din pamant Rasar pumnale-n mana barbarilor. Un vant Cand trece prin frunzisul tomnatic al padurii Asemeni e suflarii salbatice a gurii Acestui mult amestec de oameni, cari grabiti Se apara si-ataca, de jocuri obositi Si beti de vin - multime de vulturi la o prada Putina - se-nclesteaza si zece cad gramada Pe-un singur om al Romei, se sfasie muscand Cu dintii, se sugruma, si-n sangele curgand Siroaie mari inoata zburati dintr-o izbire Si ochi si dinti si creieri. - La-ntaia lor pornire Spre Tibull vin o suta. Hiltruna vine drep Spre ei si il cuprinde puternic peste piept Cu bratele-amandoua. - „lubite, nu te teme, Te apara Hiltruna !” Si strans de fata gerne Puternicul, s-azvarle, caci e tinut pe loc Si mainile-i sunt prinse de fata. - „Ai noroc Sa mori la mine-n brate ! Vezi, fruntea-mi e senina, Ce-ti pasa dac-ai nostri la alte legi se-nchina ?” El vrea sa se desprinda si urla, e turbat. - „Ah, pana cand toporul nu-1 vad adanc intrat In pieptul tau de fiara, eu nu te las, romane ! Lovit se simte Tibull de multe buzdugane Si sangele-i tasneste din calde taieturi: Atunci cu nebunia supremei izbituri Se scutura, de fata abia se mantuieste ; El prinde pe Hiltruna de mijloc si-o izbeste De-un brad - ea cade moarta cu blondul cap zdrobit, Si cade-apoi si dansul de rane-acoperit, Nedand macar cu pumnul un semn de aparare, Dar a putut sa geama din ultima suflare Un semn stiut de bucium. IX Si semnul a intrat Prin codri ca un tipat, si codrii s-au miscat. Atunci cu pas de vifor din negura padurii Navalnic iese Quintus cu cele opt centurii X A fost o lupta scurta ; tot pumnul un omor. Dar gloatele barbare cu Aripert al lor Primeau puteri intruna din gloate sositoare. Atat de slaba-n numar, puterea ostitoare A Romei in clipita dintai a atacat, Si ea mergea-nainte ; izbit-apoi a stat, Pe loc strangandu-si sirul. In urma sovaieste, Se apara, se-ndeasa, dar fierul o rareste, Si-n zid, format din piepturi, puterea-si face porti, Incet-incet, romanii, ducand pe-ai lor ce-i morti La mijloc, intra-n codri si iau acum cararea Spre santuri. Si din urma, din fata razbunarea Barbarilor izbeste pe cei putini, mai des, Mai tare. Si din codrii barbarilor cand ies, Se vad o mana mica romanii, plini de rane, Se taraie pe sesul castelelor romane Goniti mereu. O suta, optzeci au mai ramas Si mai raman dintr-insii la fiecare pas Pe campi osteni de-ai Romei. Campia geme crunta, Ei se retrag intruna, si viforul infrunta, Si morti de jumatate, ciuntiti ingrozitor, Ajung in faptul serii in santurile lor.



De dragoste autor poeti romani versuri de dragoste poet scoala. Limba romana Jertfele impacarii versuri George Cosbuc descarca poezia cuvinte cultura scriitor romana cine a scris poet versurile cine a scris.


Alte poezii de George Cosbuc
Cele mai cerute poezii
  1. aripioare de argint de emilia caldararu
  2. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. de Vasile Romanciuc
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #