roversuri.ro
>
Litera G >
Grigore Alexandrescu
>
Poezia Mielul murind de Grigore Alexandrescu
Poezia Mielul murind
Fiu al unui berbece care de mult murise,
Un miel se bolnavise,
Muscind din intimplare
O-nveninata floare
Sau iarba, nu sa stie;
Destul ca a lui moarte
Nu mai era departe.
Acum el isi facuse datoriile toate
Cite si le fac mieii in ceasul cel cumplit.
Muma-sa cu durere
Incepuse sa zbiere;
Il saruta, sirmana, plingind necontenit,
Si-i zicea: „Ce mi-e buna viata fara tine?
Cui ma lasi, fatul meu?
Spune tata-tau, draga, ca viu curind si eu,
Caci pe aceasta lume nu mai astept vrun bine!“
„Dar ce sa-i raspunz, mama - intreba micul miel -
De-mi va face-ntrebare
Despre a turmei stare?
Tu stii bine ca el
Iubea mult sa vorbeasca
De dulaii din turma si de ceata lupeasca.“
- „Spune-i ca turma toata zace de rea galbeaza;
Ca are sapte doctori ce prea rau o trateaza.
Mai spune-i ca ciobanul a pus pe un nepot,
Ce tata-tau-l cunoaste, ingrijitor la turme,
Ca sa stirpeasca-abuzul si relele sa curme;
Atita spune-i numai si-ntelege el tot.“
Dupa acei din preajma care ii ocolesc,
Poti judeca prea lesne pe cei ce cirmuiesc.
(„Rominul“, 17 februarie 1861)
Versuri versuri cuvintele versurile poeti romani poezia romana cine a scris poetul poet de dragoste Grigore Alexandrescu versurile versuri scriitor. Cartea cine a scris Mielul murind poezie literatura.
Alte poezii de Grigore Alexandrescu
