roversuri.ro
>
Litera A >
Adrian Paunescu
>
Poezia Pacient la final de veac de Adrian Paunescu
Poezia Pacient la final de veac
Si afla, doctore, c-aici ma doare,
Acolo unde geme-un colt de tara,
Acolo unde plinge fiecare
Ca natiunea noastra sa nu moara.
Iar daca e de completat o fisa,
Te rog, permite-mi sa o scriu cu singe,
Incepatura bolii este grija,
Am tricolorul ciuruit pe singe.
Farmacopeea sta sa se rastoarne
Asupra mea cu toate ale sale,
Dar eu port rana veacului in carne
Si am in splina taraneasca jale.
Taiati-ma de-a lungul si de-a latul
Si dumneata si ceilalti doctori, inca,
Apoi sa-mi iscaliti certificatul
Ca nu stiti boala care ma maninca.
O, doamne, cum va inselati cu totii
Mi-e capul greu de fiecare veste
Si nici un minister al sanatatii
De folosinta, astazi, nu-mi mai este.
Sint numai un creion care isi scrie
Problema tarii lui, inca o data,
Si-si copiaza pe curat, tirzie,
Aceasta dulce tara zbuciumata.
Deci, doctore, acestea se intimpla,
Acestea sa le afle telegraful
Ma trage milul veacului de timpla
Din care nu vreau sa se-aleaga praful.
Mai am in mine bucurie multa,
Mai am in mine dorul de-a va spune
Ca nu doar voi, ci altii ma asculta,
Sa vada daca am cuvinte bune.
De nici de sanatoriu nu m-apropii
Ca n-aveti voi rezerva pentru mine
Eu sint bolnav de soarta Europei
Si Pacea doarme-n inima la mine.
Incolo, cite-o tuse, cite-o gripa,
Dureri de sale, soc de sapte arte,
Artrita la picior si la aripa
Si, mai ales, in tot, un pic de moarte.
1983
Adrian Paunescu scoala versuri scoala cultura descarca poezie scoala poet rime versuri versurile poeziei rime versuri autor literatura Pacient la final de veac. De dragoste autor poeti romani scrisa de cartea.
Alte poezii de Adrian Paunescu
