roversuri.ro
>
Litera G >
George Cosbuc
>
Poezia Petrea de George Cosbuc
Poezia Petrea
Urla Petre prins de trude
Si rapus de munci.
Tata-sau din coast-aude,
Sta mirat si pari insira;
Iar asculta, iar se mira,
Pleac-apoi pe lunci.
Ce ti-e, Petre, cu strigarea?
Dat-au lupii-n oi?
Ispravit-ai, poate, sarea?
Ai vatui de sarpe supte,
Ori opincile-ti sunt rupte
Si ti-e dor de noi?
Adormii prin vale, tata,
Sub un tei batran.
Vantul s-a starnit deodata
Si-a tot nins pe mine floarea,
Pana m-a-ngropat ninsoarea
Si mi-a-ntrat un sarpe-n san.
Si ma strange, biet de mine,
Parca-i lant de fier
Invaleste-ti, tata, bine
Carpe groase pana-n coate,
Pleaca-te-n genunchi si-l scoate
Tat-al meu, ca pier.
Am sa-l scot eu, nu te teme,
Capul sa i-l crap
Dar acum n-am, Petre, vreme.
Fanu-i ud pe coasta luncii,
Rag de sete-n brazda juncii,
Cata sa-i adap.
Urla Petre prins de trude,
Urla-n chip pagan.
Maica-sa din cas-aude,
Fir si fus si ghem arunca
Si-si gaseste fiu-n lunca
Sarpe-avand in san.
Invaleste-ti in naframa
Mana pana-n cot
Ca sa nu te muste, mama!
Tu n-ai boi sa duci la apa,
Fa-mi un bine si ma scapa,
Ca m-a rupt detot.
Petre-al meu, tu musti tarana,
Vezi, ca tot visam
Cum sa prind eu serpi cu mana?
Fara mana nu mi-e bine,
Dar mi-e lesne fara tine,
Ca baieti mai am!
Urla Petre prins de trude,
Url-acum murind.
Fata din gradina-aude
Cu cosita despletita
Si cu inima sarita
Pleaca hohotind.
Si de planset mult se-neaca
Alergand grabit
Si soseste si se pleaca,
Si sumeasa pana-n coate,
Ea din san mirata-i scoate
Brau intraurit.
Petrea rade, fata plange;
Dar sarind de jos,
Vesel Petrea-n brate-o strange:
Poarta-l sanatoasa, draga,
Ca sa-mi stie lumea-ntreaga
Pe-omul credincios!
Rime poeti romani George Cosbuc descarca romana limba romana poezia versuri scrisa de versurile poeziei scoala versuri Petrea cuvinte cartea versuri scriitor. Limba romana.
Alte poezii de George Cosbuc
