poezia Raspuns la o cronica rimata de Alexandru Vlahuta versurile poeziei Raspuns la o cronica rimata scrisa de poetul Alexandru Vlahuta

roversuri.ro > Litera A > Alexandru Vlahuta > Poezia Raspuns la o cronica rimata de Alexandru Vlahuta

Poezia Raspuns la o cronica rimata




Asa-i: spre boltile tariei, Cu jind, la ce sa mai catam, Cand toti, sub fundul palariei, Cate-un crampei de cer purtam? Tu zici: crampeile-s la fel... Pe osebitele carari Toti ne-ndreptam catre un tel, Unii pe jos altii calari. E drept ca-n cele patru scanduri Prostia cea mai guraliva Si capul cel mai dat la ganduri Vor amuti deopotriva. Dar, pan-atunci, unul isi strange Sub bolta lui, sirag de stele, Altu-si manjeste, ori isi frange Partea-i de cer in bucatele. Unii in fel de fel de chipuri Framanta tainele vietii: Rastoarn-a marilor nisipuri, Strabat si scotocesc planetii, Intreaba funduri de prapastii S-ale Eghipetului mumii, Si-n oasele fosili de bestii Cat rostul si urzeala lumii. Iar altii zilele-si petrec In al orgiilor vartej: Un trai nesabuit si sec, Intins pe patimi ca un vrej! C-o idioata nesimtire Isi rad de tot ce-i demn si sfant Le toaca gura in nestire, Se bat cu morile de vant. Si pe cand tu-ntr-o sfera mica, Ca vai de lume, te strecori, Ei stralucesc, si se ridica, De goi ce sunt si de usori. Nimic nu pune frau acestor Nerusinati, terfichi limbuti, Si, pentru ochiul lor de chestor, Lumea e goala de virtuti!... Prostii le par stiinti si arte, Nebuni poetii, de legat: Zbarnaie toti, din dible sparte, Un cantec vechi si nesarat!... Ei singuri se pricep la toate, Ei filozofi, ei cantareti, Prin ei se misc-a lumii roate, Cu roiul spornic de vieti! Si numai pentru dansi-anume Urzit-a Dumnezeu pamantul, Cu toate cate sunt pe lume; Si numai lor li-i dat cuvantul! . . . . . . . . . . . . . Acum, raspunde de socoti Ca ceru-i harazit de-a valma, Deopotriva pentru toti, Ori li s-a masurat cu palma... * De e, sau nu e cer, ma-ntrebi? Ar fi nedrept sa-ti spun ca nu-i; Dar fiecare-ndeosebi Menita-si are partea lui: Maret pluti-va printre veacuri Maestrul dulce, Eminescu, Iar gos, cu-al lui bagaj de fleacuri, Toncescu fi-va tot Toncescu!... Caci cum sa cred c-ar sta alaturi Cu scumpele margaritare Gunoiul ce cu scarba-l maturi In intuneric si uitare! Furlandisindu-se-n saloane, Cu mintea stearpa si-n doi peri, Sa faca curte la cucoane Sunt mesteri fantii-cavaleri! Dar cum socoti ca toti smintitii Si trantorii de cafenele, Infumurati si plini de vitii, Sa aib-acelasi cer si stele Cu cei ce lupta si-si aduna In fagur sfintele gandiri, Si-si dau viata pe-o cununa Din mana dreptei Nemuriri? * Politici, oratori de strada, Stupizi, ce se socot isteti, Fatarnici patrioti gramada, De vorbe goale precupeti, Si literati de porunceala Rasara-n cale-ti, cat de desi, Tu tine insa socoteala Ca-s multi chemati putini alesi.



Poezia rime poeti romani versuri de dragoste poezii.ro cuvinte poet Raspuns la o cronica rimata poezie versuri rime cine a scris poet versuri poezie versurile. Cultura Alexandru Vlahuta poet.


Alte poezii de Alexandru Vlahuta
Cele mai cerute poezii
  1. aripioare de argint de emilia caldararu
  2. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. de Vasile Romanciuc
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #