roversuri.ro
>
Litera L >
Luciana Vaughn
>
Poezia Sfirsitul lumii de Luciana Vaughn
Poezia Sfirsitul lumii
Striga Lumea:
- E sfirsitul!
Raspunde Pamintul:
- Va aste-e-e-e-pt....
Si glasul macabru ride de larma.
Ingroziti, oamenii se calca in picioare.
Din Cer pica pedeapsa cu tunet ce sfarma.
Nici unul nu-i rau. Smerenia implora.
In cor de cainta, cersesc tremurind
Cu ochii in sus...o singura ora!
Se amesteca tari, desfacindu-se hotare.
Nu mai exista nimic sa desparta
Nici moartea ce vine, nici viata ce moare.
In fata Lui, nici unul nu-i tare.
O mina-ncarcata de aur se-agita
Si-o burta flaminda isi cere iertare.
E haos deplin. Apa e cer, iar cerul e apa.
Slova din Carte prinde contur,
Cei vii, rugindu-i pe morti sa iasa din groapa.
Incepe Judecata din urma.
Tacere deplina. Oare a fost de ajuns
Jertfa Mielului din turma?
Bate gongul: Totul pentru adevar!
Cercetarea va fi minutioasa
Pina la ultimul fir de par.
Groaza e stapina peste omenire.
Se respira printr-o singura gura.
Acum, analiza este fara jertfire.
Urmeaza trierea - din cite se spune -
Acum e momentul suprem. Se va vedea
Cine se duce de tot si...cine ramine.
Nevazutul vorbeste: “Dupa multe dezbateri
Concluzia imi spune ca, nici unul din voi
Sa traiasca de-Apururi, nu poate!”
Geamatul Lumii se stinge sub stinci.
Universele pling soarta Pamintului,
Contopindu-se cu tipete din strafunduri adinci.
...
Dimineata ma prinde picotind pe idei.
Cineva bate la use. A venit lumea
Sa imi ceara socoteala pentru sfirsitul ei.
Versurile poeziei poetul poezii.ro versuri de dragoste autor autor descarca versuri poeti romani. Limba romana versuri Sfirsitul lumii autor versurile poeziei cine a scris Luciana Vaughn versuri.
Alte poezii de Luciana Vaughn
