roversuri.ro
>
Litera G >
Grigore Alexandrescu
>
Poezia Soarecele si pisica de Grigore Alexandrescu
Poezia Soarecele si pisica
Un soarece de neam, si anume Raton,
Ce fusese crescut su̢۪ pat la pension,
Si care in sfirsit, dupa un nobil plan,
Petrecea retirat intr-un vechi parmazan,
Intilni intr-o zi pe chir Pisicovici,
Cotoi care avea bun nume-ntre pisici.
Cum ca domnul Raton indata s-a gatit
Se o ia la picior, nu e de indoit.
Dar smeritul cotoi, cu ochii in pamint,
Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfint,
Incepu a striga: „De ce fugi, domnul meu?
Nu cumva iti fac rau? Nu cumva te gonesc?
Binele soricesc cit de mult il doresc
Si cit imi esti de scump, o stie Dumnezeu!
Cunosc ce rautati v-au facut fratii mei,
Si ca aveti cuvint sa va plingeti de ei;
Dar eu nu sint cum crezi; caci chiar asupra lor
Veneam sa va slujesc, de vreti un ajutor.
Eu carne nu maninc; ba inca socotesc,
De va vrea Dumnezeu, sa ma calugaresc.“
La ast frumos cuvint, Raton induplecat,
Vazind ca Dumnezeu de martur e luat,
Isi ceru iertaciuni si-l pofti a veni
Cu neamul soricesc a se-mprieteni,
Il duse pe la toti, si il infatisa
Ca un prieten bun ce norocul le da.
Sa fi vazut la ei jocuri si veselii!
Caci soarecii cred mult la fisionomii,
S-a acestui strain atita de cinstit
Nu le infatisa nimic de banuit.
Dar intr-o zi, cind toti ii detera un bal,
Dupa ce refuza si limbi, si cascaval,
Zicind ca e in post si nu poate minca,
Pe prietenii sai ceru a-mbratisa.
Ce fel de-mbratisari! Ce fel de sarutat!
Pe citi gura punea,
Indata ii jertfea;
Incit abia doi-trei cu fuga au scapat.
Cotoiul cel smerit
E omul ipocrit.(Ed. 1838)
Autor cultura Grigore Alexandrescu scoala romana versuri poezie cartea scriitor. Poetul cine a scris scoala versuri poet de dragoste limba romana poeti romani poet de dragoste literatura Soarecele si pisica.
Alte poezii de Grigore Alexandrescu
