roversuri.ro
>
Litera A >
Alexandru Macedonski
>
Poezia Vioristul de Alexandru Macedonski
Poezia Vioristul
Nu l-ati cunoscut! Prin lume a trecut ca o naluca,
Inclinat pe-a sa vioara cu un dor nespus de duca!...
Intr-o noapte viforoasa sub fereastra-i m-am oprit,
De-armonii ceresti rapit,
Si zarindu-i chipul palid la lumina unei lampe,
Chipul imi aduse-aminte serafimi din biblici stampe,
S-ascultai zburand prin vifor cantecu-i expirator,
Ca un freamat lung de aripi dintr-al ingerilor zbor;
M-atragea o simpatie tainica spre a-l cunoaste,
Si pastrandu-i amintirea printre alte scumpe moaste,
Intamplarea vru odata sa cunosc pe viorist,
Sa-i strang mana de artist!
Se plangea adeseaoare c-a nascut strein pe lume
Fruntea sa nu se-nclinase pe-albul san al unei mume!
Muma sa era vioara si amanta sa, tot ea,
Pe-amandoua prin arcusu-i le plangea si se plangea!
Dorul ca sa aibi o muma trebuie sa fie mare
Daca locul sa i-l tie insasi arta nu e-n stare.
Intr-o zi pe-a sa vioara il gasira mort; mereu
Cat l-am plans stiu numai eu,
Si pe piatra funerara, dupa ultima-i vointa,
S-a inscris: ,,E trist in lume ca sa n-aibi nici o fiinta,
Nici un suflet sa-ti asculte cantecul expirator,
Nici un freamat lin de aripi dintr-al ingerilor zbor!”
Cultura poeti romani limba romana poet Vioristul poetul versuri limba romana versuri rime poet poezie versurile poeziei. Poezia scoala versurile cultura rime versuri Alexandru Macedonski poezia poet.
Alte poezii de Alexandru Macedonski
