poezia Himera de Dimitrie Anghel versurile poeziei Himera scrisa de poetul Dimitrie Anghel

roversuri.ro > Litera D > Dimitrie Anghel > Poezia Himera de Dimitrie Anghel

Poezia Himera




Plin de dezgust pentru lumea aceasta banala si trista, Tainic Himerii i-am spus: - „Du-ma pe celalt tarm ! Du-ma-intr-o lume mai buna in care sa nu fie oameni, Caci intre mine si ei nu e nimic obstesc. Tot ce-i incinta si-i doare pe ei ma revolta pe mine: Toate le vede intors ochiul meu, altfel facut. Spre a-i putea indura si spre-a fi indurat printre dinsii, Trec ca o masca prin bal, vesel cu lacrami in ochi...” Iute, Himera si-a-ntins atunci aripele-albastre: Cerul deasupra-mi scadea tot mai ingust si mai mic. Tot mai departe de cer coboram ca o piatra-n cadere Si ca un ochi luminos soarele-abia-l mai zaream, Tot mai departe apoi, scinteia ca un fulg de jeratec: Inima-n piept mi s-a strins cind pan’si fulgul s-a strins. Dara pe celalt tarim cind ochiul meu orb se deprinse Cu intunericul sau plin de fantastice lucruri, Scumpe comori am cules din adincuri de nimeni umblate; Scufundator fericit nu mai stiam ce s-aleg. Nimeni pe lume n-avea bogatii mai imense ca mine, Totusi sarac ma simteam, cui sa le dau neavind. Si ma cuprinse atunci o mila adinca de oameni Si lacrimind m-am gindit: oricum sa fie,-mi sunt frati ! Fara sa vreau ma invinse iar dorul de cerul albastru Si m-am rugat in genunchi: - „Du-ma, Himera,-napoi !” Greu incarcat din belsugul comorii gasite acolo, M-am avintat catra cer, nerabdator sa-l revad. Tot mai greoaie visleau aripele-albastre-a’ Himerii, Pin’ ce-am vazut rasarind fulgul de jar la zenit, Tot mai aproape de cer ma-nalta cu aripele-n cruce; Fulgul de jar se schimba iarasi in ochi luminos, Imprejmuit de pleoapa albastra a boltii celeste; Iar eu pluteam fericit tot mai setos de senin... Miros de floare acum strabatea aromind pin’ la mine, Si-n departare-auzeam dulcele glas omenesc. Grele aripele insa deodata statura inerte Si catra mine si-a-ntors Pajura ciocul flamind: Astfel o clipa-am ramas plutitor intre doua prapastii, Amenintat sa recad daca nu am ce-i jertfi: Inima mea mi-o cerea ca sa poata zbura mai departe ! Fara sa preget atunci, dornic de fratii pierduti, Plina de singe i-am dat-o, zicindu-i: - „Porneste-nainte !” ... ...O, de stiam ce jertfesc, pentru cine-adunasem eu daruri As fi ramas fericit singur pe celalt tarim ! Inima mea mi-am pierdut-o pe veci si-n zadar am jertfit-o: Spuneti de nu e pacat, prieteni, de-atitea comori !



Scriitor poezii.ro versuri Dimitrie Anghel poeti romani poetul. Versurile cartea poezie literatura poetul scoala poezii.ro literatura Himera poezii.ro versuri poetul poet poezie.


Alte poezii de Dimitrie Anghel
Cele mai cerute poezii
  1. aripioare de argint de emilia caldararu
  2. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. tabla inmultirii cu 7 de vasile romanciuc
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #