roversuri.ro
>
Litera T >
Tudor Arghezi
>
Poezia Adam si Eva de Tudor Arghezi
Poezia Adam si Eva
Urandu-i-se singur in stihii,
A vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii
Si s-a gandit din ce sa-i faca,
Din borangic, argint sau promoroaca,
Frumosi, cinstiti, nevinovati.
Se puse-asezamantul dintre frati.
Dar i-a iesit cam somnoros si cam
Trandav si naravas stramosul meu
Adam;
Ca l-a facut, cum am aflat,
Cu praf si nitelus scuipat;
Ca sa incerce daca un altoi
De stea putea sa prinda pe noroi,
Ca, de urat, scuipand in patru zari,
Stingher,
Facuse si luminile din cer.
Dar iata ca l-a nimerit,
Din pricina aluatului, gresit,
Si ca Adam, intaiul fiu
Al Domnului, iesise, parca, si zbanghiu.
Nu-i vorba, nici o poza nu ne-nvata
Cum ar fi fost omul dintai la fata.
Nici unda lacului nu l-a pastrat,
In care se-oglindea la scapatat.
Puterea lui dumnezeiasca,
Dormind mereu, cata sa-l mai trezeasca;
I-a rupt un os din coaste, ceva,
Si-a zamislit-o si pe Eva.
Mai poti casca de lene, iarasi,
Cand ai o sora si-un tovaras?
S-au luat de maini si-au cutreierat
Gradina toata-n lung si-n lat.
Sa nu te miri ca, sovaind si mici,
Li se julea si nasul prin urzici.
Poetul cuvintele romana cuvinte versuri literatura. Descarca descarca poeti romani versurile poeziei Adam si Eva poetul versuri rime versuri de dragoste literatura scoala Tudor Arghezi.
Alte poezii de Tudor Arghezi
