poezia Apari sa dai lumina de Mihai Eminescu versurile poeziei Apari sa dai lumina scrisa de poetul Mihai Eminescu

roversuri.ro > Litera M > Mihai Eminescu > Poezia Apari sa dai lumina de Mihai Eminescu

Poezia Apari sa dai lumina




Apari sa dai lumina arcatelor feresti, Sa vaz in templu-i zana cu farmece ceresti. Prin vremea trecatoare luceste prea curat Un chip taiat de dalta, de-a pururi adorat. Privi-te-voi cu ochii in lacrime fierbinti... O, marmura, aibi mila de-a mele rugaminti! Indura-te si lasa privirea-mi s-o consol La alba stralucire a gatului tau gol, La dulcea rotunzime a sanilor ce cresc, La noaptea cea adanca din ochiul tau ceresc, Sa vad ca de privirea-mi tacand te infiori... O, marmura, aibi mila de ochii-mi rugatori! As vrea cu-a mele lacrimi picioarele sa-ti scald, In dulcea-nfiorare a sufletului cald, Sa mor patruns de jalea amorului meu sfant, Ca lebada ce moare de propriul ei cant, Sa mor de-ntaia raza din ochii tai cei reci... O, marmura, aibi mila de stingerea-mi pe veci! Ca iarna cea eterna a Nordului polar Se-ntinde amortirea in sufletu-mi amar, Nimic nu lumineaza astei pustietati, Doar sloiurile par ca ruine de cetati, Plutind de asprul viscol al mortii cei de veci... Tu ramura-nflorita... pe visul meu te pleci! Din lumea de mizerii si fara de-nteles Cu ochii cei de gheata ai mortii m-am ales Si totu-mi pare vested, cazut si uniform. Sunt insetat de somnul pamantului s-adorm, Incat numai de nume imi pare ca exist... Tu doar rasai c-un zambet in visul meu cel trist! Cu ochii tai de inger ma mangai si ma minti, Caci ei cuprind o lume de dulci fagaduinti, De-amor fara de margini, de scumpe fericiri, Cum nu se afla-n lumea aceasta nicairi, Caci este umbra bland-a iubirii cei de veci, Ce trece cu intreaga-i putere, pe cand treci! Nici luna plutitoare, nici stelele din cer N-or sa patrunza-n lumea trecutelor dureri, N-or sa patrunz-amarul pierdutei tinereti, Macar sa am de-acuma o suta de vieti, Caci sufletu-mi de-atuncea e-atat de-ntunecat... Doar ochii tai de inger in visul meu strabat! Ca toamna cea tarzie e viata mea, si cad Iluzii ca si frunza pe undele de vad, Si nici o bucurie in cale-mi nu culeg, Nimic de care-n lume iubirea sa mi-o leg, Pustiul si uratul de-a pururi ma cuprind... Doar bratele-ti de marmur in visul meu se-ntind! Precum corabii negre se leagana de vant Cu panzele-atarnate departe de pamant, Cum intre cer si mare trec pasarile stol, Trec gandurile mele a sufletului gol, Intind ale lor aripi spre negre departari... Tu numai esti in visu-mi luceafarul pe mari. Cu aspra nepasare tu sufletu-mi aduci Pe cele doua brate intinse-a sfintei cruci Si buzele-nsetate cu fiere mi le uzi; Cand ruga mea fierbinte nu vrei sa o auzi, Ma faci partas in lume durerilor lui Crist... O, marmura, aibi mila de sufletul meu trist! Dar te cobori, divino, patrunsa de-al meu glas, Mai mandra, tot mai mandra la fiecare pas... Visez, ori e aievea? Tu esti in adevar? Tu treci cu mana alba prin vitele de par? Daca visez, ma tine in vis, privindu-mi drept... O, marmura, aibi mila sa nu ma mai destept!



Versurile scoala cultura poezie versuri autor cuvintele versuri limba romana. Autor cartea cuvinte Apari sa dai lumina scriitor poeti romani scriitor versuri Mihai Eminescu cartea cine a scris versuri descarca.


Alte poezii de Mihai Eminescu
Cele mai cerute poezii
  1. aripioare de argint de emilia caldararu
  2. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. scoala de tudor arghezi
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #