roversuri.ro
>
Litera A >
Alexandru Macedonski
>
Poezia Apolog de Alexandru Macedonski
Poezia Apolog
Mickiewicz spune ca un om,
Vazandu-si mama-n nesimtire,
Mahnit adanc de-acel simptom,
Cheama pe doctori cu grabire
Consult facura intre ei
Dar nu cazura la-nvoire.
Mult laudatii semizei
Se tot certau pe leacuri multe
La capul jalnicei femei...
Curgeau si vorbe si insulte,
Zambiri amare fara spor,
Si alte lucruri zise culte...
Dar omul nostru din popor
Privi icoana minunata
Si le grai ca din topor
Si mi-i lua la goana-ndata;
Apoi la mama-sa cata
In letargie cufundata...
Iar cand din planset inceta
Strigandu-i: ,,mama”, in simtire,
Prin farmec ea se destepta.
Astfel s-o tara in pieire
Mormant si lanturi le sfarma
Calcand pe-a soartei indarjire
Pe loc ce-i striga fiii: ,,Mama”.
De dragoste poezii.ro versurile versuri Apolog scrisa de. De dragoste versuri poet poetul versurile poeziei scoala descarca versuri cuvinte romana Alexandru Macedonski cultura poeti romani.
Alte poezii de Alexandru Macedonski
