poezia Arusy de octav petrescu petrosyan versurile poeziei Arusy scrisa de poetul octav petrescu petrosyan

roversuri.ro > Litera O > octav petrescu petrosyan > Poezia Arusy de octav petrescu petrosyan

Poezia Arusy

(neaprobat)

FrumoasÄ� fatÄ� cu ochi verzi, De o sÄ�lbaticÄ� fineÅ£e, PurtÃ¢nd Sevanul Ã®n priviri Å�i Araratul Ã®n nobleÅ£e, LÄ�caÅ� al sufletului meu, Å�i-a nopÅ£ii caldÄ� mÃ¢ngÃ¢iere, Ã�n care mÄ� Ã®nchid mereu SÄ� nu simt urÄ� Å�i durere, Nu vreau sÄ� las acestui drum VeÅ�nic urmat de omenire, Iubirea sÄ� se facÄ� scrum, DupÄ� atÃ¢ta strÄ�lucire, Ci-aÅ� vrea aici, Ã®ntr-un poem, SÄ� o Ã®ngrop, sÄ� Ã®nfloreascÄ�, Å�i-n drumul lung prin Univers Mireasma sÄ� Å�i-o raspÃ¢ndeascÄ�. SÄ� fim un suflet amÃ¢ndoi Å�i veÅ�nic sÄ� zburam spre stele, Iar nemurirea din priviri SÄ� o aprindem printre ele, Apoi tÄ�rÃ¢mul sÄ�-l gÄ�sim, Acela unde nu e moarte Å�i unde visurile nu-s Doar niÅ�te cÃ¢ntece deÅ�arte, SÄ� Ã�l rugÄ�m pe Dumnezeu SÄ� ne mai lase Ã®mpreunÄ�, CÄ� eÅ�ti a mea Å�i sunt al tÄ�u Å�i astfel trebuiâ�� sÄ� rÄ�mÃ¢nÄ�, CÄ� Ã®n zadar avem de toate Å�i viaÅ£Ä� veÅ�nicÄ� Ã®n noi, DacÄ� nu suntem Ã®mpreunÄ�, DacÄ� nu suntem amÃ¢ndoi. Acolo sus, ne-am construi O lume tainicÄ�, albastrÄ�, Ã�n care ne-am dezlÄ�nÅ£ui Din plin, Ã®mbraÅ£isarea noastrÄ�, Iar zÈ�mbetele, un ecou Al clipelor de altÄ�datÄ�, Vor fi ca pÄ�sÄ�rile ce Nu vor mai plÈ�nge niciodatÄ�. SÄ� simÅ£im ura, vom uita, SÄ� rÃ¢dem, cine Å�tie oare, Ci doar Iubirea vom slÄ�vi Printr-o continuÄ� culoare; Cum se-mpleteau adeseori Miresme toamna Ã®n grÄ�dinÄ�, Ne vom uni Å�i noi ades Ã�ntr-o sÄ�lbaticÄ� luminÄ�, Vor cÃ¢nta Ã®ngerii in cor Despre a noastrÄ� unitate, Å�i de splendoarea vocii lor Le vom uita atunci pe toateâ�¦ AÅ�a va fi, frumoasa mea, DeÅ�i pÄ�mÃ¢nul ne tot cheamÄ�, Iar realitatea rece, grea, Spre altÄ� lume ne Ã®ndeamnÄ� Privirile Å�i tremurÄ�m FÄ�rÄ� sÄ� Å�tim Ã®n faÅ£a sorÅ£ii, SperÃ¢nd cÄ� vom putea odatâ�� SÄ� depÄ�Å�im puterea morÅ£ii, CÄ� nu vom fi doar niÅ�te flori Pe care timpul le supune Å�i-n urma viilor culori Doar Ã®ntunericul rÄ�mÃ¢ne. Doar simplul fapt cÄ� eÅ�ti aici Å�i mÃ¢na Å£i-o cuprind Ã®n mÃ¢nÄ�, MÄ� face sÄ� mÄ� rog nespus Ca veÅ�nicia sÄ� rÄ�mÃ¢nÄ�, Ã�mi dÄ� fiori fÄ�ptura ta Å�i sentimente peste care Nici Ã®nsÄ�si marea n-ar putea SÄ�-ntindÄ� valuri de uitare. Te vÄ�d frumoasÄ�, cum veneai PÄ�Å�ind uÅ�or spre CatedralÄ�, A ta iubire s-o uneÅ�ti De-a mea iubire colosalÄ�, Å�i-n faÅ£a sfÃ¢ntului altar, SÄ�-mi dovedeÅ�ti a ta credinÅ£Ä� Å�i sÄ� fim unul pe PÄ�mÃ¢nt, Un trup, un suflet, o fiinÅ£Ä�. Ca lebedele din povesti, De albÄ� rochia Ã®ti este, Å�i pÄ�ru-n valuri, ochii verzi, Cum nu e zÃ¢nÄ� de poveste, Izvor de viaÅ£Ä� nesecat Å�i zbor nebun de tinereÅ£e, Ã�n care Cerul a sculptat AtÃ¢ta farmec Å�i nobleÅ£e! Å�i nuntÄ� mare s-a fÄ�cut, Å�i noaptea s-a fÄ�cut luminÄ�, Eu eram rege pe pÄ�mÈ�nt, Iar tu, frumoasa lui reginÄ�, Å�i curgea vinul Å�i cÈ�ntau NuntaÅ�ii, care mai de care, Å�i-n cinstea noastrÄ� Ã®nchinau, Ã�n ciuda vremii trecÄ�toare. Priveam pÄ�rinÅ£ii, ochii dragi, Ã�nlÄ�crimati de fericire CÄ�-Å�i vÄ�d copiii lor uniÅ£i Ã�ntr-o giganticÄ� iubire, Å�i totuÅ�i triÅ�ti, cÄ�ci resimÅ£eau CÄ� prea departe o sÄ� plece Å�i vor lÄ�sa Ã®n urma lor O lume tainicÄ� Å�i receâ�¦ AscultÄ� vÃ¢ntul, draga mea, E noapte Å�i e frig afarÄ�, Farmecul lui de-a fredona O serenadÄ� vrea sÄ� parÄ�, Ã�nsÄ� noi Å�tim cÄ� este gol Å�i este frate cu pÄ�mÃ¢ntul, Iar dincolo de-al lui ecou, Se ascund noaptea Å�i mormÃ¢ntul. Da, dincolo de ce ar vrea SÄ� parÄ�, nu e decÃ¢t jale, Å�i multe doruri ce-au murit SperÃ¢nd sub aripile sale. Ne-avÃ¢nd nici zÃ¢mbet Å�i nici glas Å�i Ã®nsetate de luminÄ�, Din ele nu a mai rÄ�mas DecÃ¢t tÄ�cere Å�i ruinÄ�. Å�i mÄ� Ã®ntreb adeseori Care-ar fi rostul vieÅ£ii oare, DacÄ� Iubirea ar muri Å�i s-ar topi dintr-o miÅ�care, Dac-acest Ã®nger absolut, De sentimente Å�i speranÅ£Ä�, Ar fi bÄ�gat Ã®ntr-un mormÃ¢nt Å�i stors de lacrimi Å�i de viaÅ£Ä�, Cum ar putea sÄ� nu mai fie SÄ�rutul nostru, niciodatÄ�, Ci-n urma lui, decÃ¢t Nimicul, Ca o corabie uitatÄ�, O insulÄ� pierdutÄ�-n mare, Un soare-n dune Ã®necat, Un pianist ce nu mai cÈ�ntÄ�, O lacrimÄ� ce a secat. Ce tristÄ�-i noaptea Å�i ce rece CÃ¢nd studiezi a ei tÄ�cere, CÈ�nd priveÅ�ti dincolo de zÈ�mbet Å�i vezi doar zbucium Å�i durere, Å�i te gÃ¢ndeÅ�ti atunci la crunta, La-ndurerata despÄ�rÅ£ire, Ca o mireasÄ� care-Å�i plÈ�nge SingurÄ�tatea Ã®n Iubire, Iar mirele-adormit nu poate Ca altÄ�datÄ� sÄ�-i vorbeascÄ�, SÄ�-i spunÄ� iar Å�i iar cÄ� veÅ�nic Va fi acolo s-o iubeascÄ�, Å�i mult ar vrea s-o strÈ�ngÄ�-n braÅ£e, SÄ� cheme timpul Ã®napoi, Sau printre lacrimi sÄ� renascÄ� Precum o floare din noroiâ�¦

Romana versuri limba romana Arusy poezie poezii.ro versuri poeti romani scoala limba romana limba romana autor octav petrescu petrosyan. Limba romana cine a scris descarca poet poet versuri cartea limba romana cuvintele.

Alte poezii de octav petrescu petrosyan

poezie Arusy autor octav petrescu petrosyan

Top poezii octav petrescu petrosyan

Ultimele poezii adaugate

Top cautari

Cele mai cerute poezii

aripioare de argint de emilia caldararu
tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
de
soarele si copiii de elena dragos
locuinta din dumbrava de
la sanius de ion agarbiceanu
mostenirea de otilia cazimir
in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
eva de ion pillat
de Vasile Romanciuc