roversuri.ro
>
Litera D >
Duiliu Zamfirescu
>
Poezia August de Duiliu Zamfirescu
Poezia August
Pe luciul fara hotare
Al apelor ce-au adormit,
Din fund de haosuri rasare
Melancolia zambitoare
A stelelor ce-au rasarit.
Intarziat pe malul marii
Eu in adancuri ratacesc
Si prins de farmecul uitarii
Las jos tot lutul pamantesc
Si-n lumea naltului plutesc.
Si cand ma uit in urma mea
La discul rotunjit din tina,
Il vad schimbat deodata-n stea,
C-o licarire de lumina
Indepartata, rece, lina.
Iar pe luceferii de noapte
Parca mai lesne-i vad apoi
Ca sunt pamanturi vechi, rascoapte,
Ca-s plansete acele soapte
Ce curg din spatiuri spre noi.
O, lege! cat imi pari de mare!...
Ce farmec pui in toate cele!...
De te-ai numi, in timp, uitare,
Sau, in distanta, departare,
Tu schimbi pamanturile-n stele.
Care-i privirea omeneasca
Patrunzatoare de mister,
Ce-ar indrazni sa banuiasca
Ca lumea noastra pamanteasca
Traieste insasi ea in cer?
Cine a scris poezii.ro rime cine a scris cine a scris versuri de dragoste descarca scrisa de autor cartea romana versuri scrisa de poeti romani. Cartea literatura Duiliu Zamfirescu August autor versurile poezia poezie.
Alte poezii de Duiliu Zamfirescu
