roversuri.ro
>
Litera A >
Ana Blandiana
>
Poezia Autopastel de Ana Blandiana
Poezia Autopastel
De multumirea lumii cu mahnire
Mi-s ochii mai uscati si pasii mai inceti,
Si orice gest se-opreste la pornire,
Si hergheliile imi mor buimace pe pereti.
Oh, nechezatul lor sa nu scanceasca
In rasul lumii prea copilaros,
Sa nu luceasca prea riscanta-mi sanie
Alunecand de viata mai in jos.
Verzi herghelii nascute pe murii mei degeaba,
Degeaba peste mine uriasele ninsori,
De multumirea lumii cu mahnire
Ma refugiez in ursi ingrozitori.
Dar sunt si ursii mei la fel de lasi
Si ma preling cu zambet in prapad.
Cand cu mahnire multumirea lumii
Din blana ursului o vad.
Sunt ursul eu, spre multumirea lumii,
Si fotograful langa urs tot eu.
Nu musc, dar pot sa musc, nu musc
Si ma fotografiez mereu.
Autopastel versuri de dragoste cultura de dragoste Ana Blandiana scriitor versurile versuri versuri poeti romani. Poezia scrisa de versuri cartea versurile de dragoste versuri cartea limba romana scriitor.
Alte poezii de Ana Blandiana
