roversuri.ro
>
Litera M >
Magda Isanos
>
Poezia Barbatul de Magda Isanos
Poezia Barbatul
Umpland incaperea si inima toata,
barbatul veni de-afara, din zloata;
glasul lui mare facu sa se sperie focul.
Suduia lepadandu-si cojocul.
Parc-ar fi un stejar stufos,
gandii in taina, dar era frumos.
Se supara si-ndata radea.
Acum-am sa-l fac sa nu mai poata pleca.
âTu esti subtire si agera ca o nuia,
imi spunea uneori,
esti plina de ghimpi si de flori;
teme-te de mana mea, c-ai sa mori...â
Puterea izvora potolit,
din bratele si pieptul lui dezgolit...
Doamne, fa-ma ca Dalila, vicleana,
cand o da geana prin geana,
sa-i aflu taina si sa-l robesc
visului meu pamantesc.
Magda Isanos scrisa de scoala rime poeti romani cartea poezii.ro poezii.ro versuri poetul poet versuri. Versuri scriitor limba romana Barbatul autor autor romana versurile poeziei poet poetul.
Alte poezii de Magda Isanos