roversuri.ro
>
Litera M >
Mihai Eminescu
>
Poezia Ce soptesti atat de tainic... de Mihai Eminescu
Poezia Ce soptesti atat de tainic...
Ce soptesti atat de tainic,
Tu, izvor de canturi dulci?
Repezind balaia unda,
Floarea tarmului o smulgi.
Si o duci, o duci cu tine,
Vajaind incet pe prund;
Ale tale unde floarea
Cine stii unde-o ascund?
Astfel trece si viata-mi,
Dar o floare-n valuri nu e,
Nici nu spun ca tine doru-mi
Nimaruie, nimaruie.
Ci eu trec tacut ca moartea,
Nu ma uit la vechii munti;
Scrisa-i soarta mea in cretii
Intristatei mele frunti.
Numai colo, unde teiul
Lasa floarea-i la pamant,
Eu incep sa misc din buze
Si trimit cuvinte-n vant.
Vis nebun, desarte vorbe!
Floarea cade, rece cantu-i
Si eu stiu numai atata
C-as dori odat- sa mantui!
Versurile poeziei cine a scris poezia cuvinte scriitor Ce soptesti atat de tainic... romana cultura. Autor Mihai Eminescu poezii.ro romana poezie versuri scrisa de poeti romani romana limba romana versuri cuvintele scriitor.
Alte poezii de Mihai Eminescu