roversuri.ro
>
Litera G >
Grigore Alexandrescu
>
Poezia Ciinele si magarul de Grigore Alexandrescu
Poezia Ciinele si magarul
Cu urechea pleostita, cu coada-ntre picioare,
Ciinele, trist si jalnic, mergea pe o carare.
Dupa indestul umblet, iata ca-l intilneste
Un magar, si-l opreste:
„Unde te duci? ii zise,
Ce rau ti s-a-ntimplat? Stii, parca te-a plouat,
Asa stai de mihnit.“
- „Dar, sint nemultumit.
La imparatul Leu in slujba m-am aflat:
Insa purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit in sfirsit sa fug, sa-l parasesc,
Acum cat alt stapin; bun unde sa-l gasesc?“
- „Numai d-atit te plingi? magarul il intreba;
Stapinul l-ai gasit, il vezi, de fata sta.
Vino numaidecit la mine sa te bagi:
Eu iti fagaduiesc
Nu rau sa te hranesc;
Nimic n-o sa lucrezi, nici grija n-o sa tragi.“
La propunerea sa, ciinele i-a raspuns:
„Asculta-ma sa-ti spui: e rau a fi supus
La oricare tiran; dar sluga la magar
E mai umilitor, si inca mai amar.“
(Ed. 1842)
Poezie literatura cultura poeti romani poezii.ro poetul poet cine a scris poezie scriitor Ciinele si magarul versuri versuri Grigore Alexandrescu versurile poeziei de dragoste poezii.ro. Versuri.
Alte poezii de Grigore Alexandrescu
