roversuri.ro
>
Litera G >
Grigore Alexandrescu
>
Poezia Cucul de Grigore Alexandrescu
Poezia Cucul
Cucul, pasere proasta, dar plina de mindrie,
Socotind c-al sau nume
Este vestit in lume,
Hotari sa mai faca vreo calatorie,
Ca s-adune respecturi, si insusi sa priveasca
Cu ce chip il slaveste natia pasereasca.
Pleca: dar abia merse pina-n vecinatate,
Si gasi felurimi de pasari adunate,
Care din intimplare
Se-ntrecea la cintare.
Statu sa le asculte: toate pe rind cintara,
Care prost, care bine, talentul si-aratara.
Iar bietei cotofene ii cerura iertare
Ca nu-i dau ascultare:
Ii zisera: „Taci, soro, te roaga obstea noastra:
Despre cintec, ne iarta, esti ca un cuc de proasta“.
Asfel pati si cioara; in ris ea fu luata,
Si cu un cuc nemernic de toate comparata.
De asemenea cinste cucul suparat foarte,
Se duse mai departe;
Dar oriunde mergea,
Nimic alt n-auzea.
In sfirsit obosit,
Si desnadajduit,
La cuibul sau veni,
Far-a se mai opri.
Puii cit il zarira
Pe loc il ocolira;
Apoi il intrebara:
„Ce mai veste p-afara?“
„Urita - le raspunse - si vrednica de jale:
Am umblat multe locuri, dar nu m-am multumit.
Toate imi par schimbate si toate merg la vale,
Pasarile sint bete si lumea-a nebunit.“
Tot omul despre sine lesne se amageste.
Nimenea nu isi este aspru judecator,
Dar judecata obstii e o invatatura.
Multi ce se cred pe sine un ce rar in natura
Mai lesne zic ca lumea nu stie ce vorbeste,
Decit sa va sa-si simta nimicnicia lor.
(Ed. 1842)
Cucul scoala versurile rime descarca Grigore Alexandrescu de dragoste rime poezia rime cuvintele poetul versuri descarca rime poet. Cartea scoala versurile poeziei poeti romani versuri.
Alte poezii de Grigore Alexandrescu
