roversuri.ro
>
Litera M >
Mihai Eminescu
>
Poezia De-oi adormi... de Mihai Eminescu
Poezia De-oi adormi...
De-oi adormi curind
In noaptea uitarii,
Sa ma duceti tacind
La marginea marii.
Nu voi sicriu bogat,
Faclie si flamuri,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.
Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Luceasc-un cer senin
Pe-adincile ape,
Care-n dureri adinci
Se nalta la maluri,
S-ar atirna de stinci
Cu brate de valuri,
Se nalta, dar recad
Si murmura-ntr-una,
Cind pe paduri de brad
Aluneca luna.
Si nime-n urma mea
Nu-mi plinga la crestet,
Doar moartea glas sa dea
Frunzisului vested.
Sa treaca lin prin vint
Atotstiutoarea,
Deasupra-mi teiul sfint
Sa-si scuture floarea.
Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci inainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte,
Ce n-or sti ca privesc
O lume de patemi,
Pe cind liane cresc
Pe singuratate-mi.
Versuri literatura scrisa de poezia versuri poetul versurile cultura de dragoste poezie. Versuri scoala poeti romani Mihai Eminescu poet descarca scriitor De-oi adormi... versurile romana.
Alte poezii de Mihai Eminescu
