roversuri.ro
>
Litera A >
Alexandru Andries
>
Poezia De vina-i Ioana de Alexandru Andries
Poezia De vina-i Ioana
Eram la pamant,
Eram la podea:
Intr-o astfel de clipa
A aparut ea.
Ea mi-a zambit,
Si eu i-am zambit;
I-am dat sufletul meu,
Ea l-a mototolit,
L-a aruncat pe jos...
Te-ntreb: asa ceva, cui i-a fost de folos?
L-am luat de jos,
Am vrut sa-l repar.
Mesterul mi-a zis:
“Te zbati in zadar!
Uita-te la mine,
Am par alb in mustati:
Sufletul tau e facut bucati,
Mai bine lasa-l jos!
Te-ntreb: asa bucati cui i-ar fi de folos?
L-am rugat frumos:
“Nu ma lasa asa,
E imposibil
Sa nu fie ceva!”
El a zis: “Exista,
Da' e foarte dureros,
Si nici macar nu stiu daca-i de vreun folos,
Mai bine stai asa,
Si-n loc de suflet iti pun
O bucata de tinichea!”
Versuri De vina-i Ioana scriitor literatura poeti romani cultura versuri poezia cine a scris poetul poetul Alexandru Andries poezia. Scriitor cuvintele poezii.ro poezie versuri cartea poetul cuvinte.
Alte poezii de Alexandru Andries