roversuri.ro
>
Litera M >
Mihai Eminescu
>
Poezia Ea-si urma cararea-n codru de Mihai Eminescu
Poezia Ea-si urma cararea-n codru
Ea-si urma cararea-n codru.
Eu ma iau pe a ei urma,
Cand ajung cu ea alaturi
Rasuflarea-mi mi se curma.
Mai rasuflu inc-o data,
Zic o vorba, ea tresare
Si se uita-n alta parte
Si raspuns de loc nu are.
Dar mereu de ea m-apropiu
Si vorbesc si ii dau sfaturi;
Ea se apara c-o mana
Si se uita tot in laturi.
Cand pe talie-i pun bratul,
Ea se frange, va sa scape,
Dar o trag mereu spre mine,
Mai aproape, mai aproape.
Mai nu vrea si mai se lasa.
Capul ei mi-l pun pe umar,
Pun pe ochii-nchisi, pe gura,
Sarutari fara de numar.
Si la piept o strang mai tare.
Rasuflarea-mi se sfarseste;
O intreb de ce-i mahnita,
O intreb de ma iubeste.
Iar ea ochii si-i deschide
Mari, puternici, plutitori:
 Imi esti drag din cale-afara,
Dar obraznic uneori.
Poezie literatura cultura poeti romani poezii.ro poetul poet cine a scris poezie scriitor Ea-si urma cararea-n codru versuri versuri Mihai Eminescu versurile poeziei de dragoste poezii.ro. Versuri.
Alte poezii de Mihai Eminescu
