roversuri.ro
>
Litera A >
Ana Blandiana
>
Poezia Exil de Ana Blandiana
Poezia Exil
Pornesc in mine in exil,
Tu esti patria mea
De care nu mai pot sa ma apropii,
Tu esti tara in care m-am nascut
Si am invatat sa vorbesc,
Numai pe tine te cunosc in lume.
Prin ochii tai am inotat de-atatea ori
Iesind pe mal cu trupul tot albastru.
De-atatea ori am navigat prin tine
Pandind bolborositul prevestitor de hula
Al sangelui in stare sa ma inece-oricand.
Tu esti partea mea de pamant,
Numai din tine stiu sa ma inalt.
Stapane tu, impadurit
Si semanat cu lacuri,
Tinut pe care-l stapaneam candva
Si-n care nu mai pot sa ma intorc
Din mine, din strainatatea mea,
Lasa-ma noaptea sa ma mai visezi,
Sa-ti trec prin somn leganator,
Lasa-te locuit de mine noaptea,
Ca genii morti, de gandurile lor.
Cartea de dragoste descarca cuvintele cartea de dragoste cartea versurile poezia cuvinte literatura. Poetul versuri cultura Ana Blandiana de dragoste poetul Exil versuri cine a scris versuri scrisa de poeti romani.
Alte poezii de Ana Blandiana
