roversuri.ro
>
Litera A >
Alecu Donici
>
Poezia Gastele de Alecu Donici
Poezia Gastele
Cu o prajina mare,
Taranul gaste de vanzare
Mana la targ.
Si drept sa zic:
In cardul gastelor, spre buna indemnare,
Grabind la zi de targ, batea ades cam tare.
(Dar unde de castig sau paguba s-atinge,
Nu numai gastele, si omenirea plange.)
Eu nu vinovatesc taranul nicidecum;
Iar gastele altfel aceasta judeca
Si, intalnindu-se c-un trecator pe drum,
Asa striga:
- A! Ce necaz, ce osandire!
Asupra gastelor ce cruda prigonire!
Priveste, un taran cum bate joc cu noi;
De asta-noapte el ne mana denapoi.
Lui, nataraului, nu-i trece nici prin minte
Ca are datorie a ne arata cinste;
Caci noi ne tragem drept din neamul cel slavit
Ce Capitolia din Rom̢۪ au izbavit!
Romanii, multamiti, au pus si sarbatoare,
Pentru asa a lor prea vrednica urmare.
- Si voi tot cu aceasta vreti
A lumii slava sa aveti?
Au zis acel drumet.
- Stramosii nostri...
- Stiu,
Dar eu la vorba mea sa viu:
Ce fapta vrednica voi ati facut in lume?
- Nimica, insa noi...
- Ca numai de fripture voi
Sunteti si bune.
Lasati dar pe stramosi in pace:
Cu fapta e cinstit acel care o face.
Aceasta fabula a lamuri se poate,
Dar gastele sa nu se-ntarte.
Descarca versurile poeziei Alecu Donici versuri cuvinte versuri descarca versurile cultura cultura poetul romana literatura versuri. Scrisa de versuri poezii.ro de dragoste poeti romani scrisa de Gastele versuri romana.
Alte poezii de Alecu Donici