roversuri.ro
>
Litera D >
Dimitrie Anghel
>
Poezia Gherghina de Dimitrie Anghel
Poezia Gherghina
S-au stins intr-un aflux de singe bujorii rosi, iar albii crini
Si-au anuntat de la o vreme si ei palorile lunare:
Cu o mireasma, cu o umbra, ori prin fantastice lumini,
Apropiata agonie si-o prevesteste fiecare.
Culorile ca un incendiu, in clipa ultimului ceas,
S-aprind - caci ceasul cel din urma oricum e o apoteoza -
Mai darnic isi rastoarna crinul parfumul ce i-a mai ramas
Pe fundul urnei, si, cind moare, mai roza se preface-o roza.
Gherghina singura, spre toamna, cind sint gradinile pustii,
Nu-mprastie nici o mireasma, ci rece si nepasatoare,
Cind sta sa-i vie si ei ceasul infricosatei agonii,
Si-nalta tot mai sus in aer, zimbind, marmoreana-i floare.
Ca si cum n-ar fi fost nascuta cu celelalte pe pamint,
Fara palori si fara umbre, ci tot mai dreapta in lumina,
Ea lupta mindra pin' la urma si se coboara in mormint
Purtind cununa ei de aur pe frunte, sus, ca o regina.
Poeti romani poezia cine a scris scoala poezia Dimitrie Anghel poet scriitor poet cuvinte descarca poezia rime versuri scriitor Gherghina poezii.ro. Versuri cuvintele literatura.
Alte poezii de Dimitrie Anghel
