roversuri.ro
>
Litera F >
Flostedo
>
Poezia IMPAS de Flostedo
Poezia IMPAS
(neaprobat)
IMPAS
Când ajungem la un impas
Si-am spus tot ce am avut de spus,
Realizam ca nu ne-a mai ramas
Decât dragostea CELUI de SUSâ€Â¦
Cât traim, EL este în si cu noiâ€Â¦
Ne iubeste si ne pazeste,
ÃŽmpreuna suntem tari, fiindca suntem doi!
Când murim EL ne parasesteâ€Â¦
Si cine stie daca ne primeste,
Dupa judecata de apoi,
Acolo unde EL salasluieste?
Si cine stie daca lumea cealalta
Nu-i la fel de amestecata
Ca si lumea noastra,
Cu iad si paradis de-a valma laolalta?
Si cine stie daca pe EL nu l-am inventat tot noi,
Tocmai ca sa fim mereu în doi?
Fiindca mintea noastra omeneasca
E atât de inventiva,
De când a început sa gândeasca,
ÃŽn permanenta ei cautare
A unui responsabil pentru ceva mai mare,
Pentru creeatia universala,
Al carei apogeu pare a fi mintea umana ---
ÃŽnteleasa ca o minte global organizata
Si interconectata în reteaua internetizataâ€Â¦
ÃŽn care este de fapt o imigranta?
O minte care, de cum a început sa înteleaga
O infima parte din giganticul proces de creeatie,
Se erijeaza în a-si creea propria ei semnificatie,
Prin încercarea de a reproduce
A ceea ce naturii i-au trebuit sute
De mii sau de milioane de ani pentru a produce?
Ma voi ruga la EL în clipa în care ma voi duceâ€Â¦
ÃŽntr-o lume imateriala în care nimica nu te mai seduce.
Martie 2012
Cultura rime scoala scoala versurile autor. Versurile scrisa de poezia versurile scrisa de literatura Flostedo limba romana romana versurile rime IMPAS poeti romani versuri versuri.
Alte poezii de Flostedo