roversuri.ro
>
Litera P >
Panait Cerna
>
Poezia Inchinare de Panait Cerna
Poezia Inchinare
Cand se-nsenina cerul, cu mii de stele-n fata,
Nemarginirea marii in raze se rasfata;
Iar cand isi pune slava un obrazar de nori,
Pe mare cade noapte, iar vantul da fiori ...
Si lacrimile slavii, si fulgerele-i toate
Ea le primeste-n sanu-i ce plange si se zbate,
...Iubito! Astfel viata-mi legata-i de a ta,
Din cea dintai clipita de-nfioarare-a mea ...
Zambesti? Pe chipu-mi cade o raza fericita...
Urasti? Indrept spre dusmani o spada ascutita;
Iar cand te vad in lacrimi, mi-e sufletul cernit
Si-n pieptul meu se zbate un demon razvratit ...
(Viata literara si artistica, I, nr 15, 22 aprilie 1907)
Poetul versuri scoala versuri scriitor Panait Cerna limba romana poeti romani scoala autor Inchinare cine a scris scrisa de romana cuvinte literatura de dragoste. Poezia versurile poeziei poetul cultura romana.
Alte poezii de Panait Cerna