roversuri.ro
>
Litera A >
Adrian Paunescu
>
Poezia Indragostit de Bucuresti de Adrian Paunescu
Poezia Indragostit de Bucuresti
Nu stiu de ce, pe cat m-afund in viata
ma simt atras de fleacuri omenesti,
si-mi place-n anotimpul de vacansa
sa-ntarzii, sa raman in Bucuresti.
De el ne-am saturat, dar el ne place,
el e un prag lovit sa vezi alt prag,
si-acum, cand sunt satul de locul zilnic
ma simt golit si-mi e deodata drag.
Pe piatra lui am tot batut cadensa
si-am s-o mai bat atat cat voi trai,
spre un Olimp ascuns pe orice strada
in cautarea marii poezii.
Aici m-au sufocat cu dulce teii
si au trecut aiurea anii mei
aici copiii mi-au venit la viata
si am nascut si-am ingropat idei.
La Bucuresti, copilaria toata,
visam s-ajung sa pot si eu vedea
celebrii caini ce au covrigi in coada
si sa-ntalnesc si eu pe mama mea.
Eu vara as iubi-o pe orbeste,
dar simt ca toamna-i anotimpul meu,
cand frunze si lumini pe bulevarde
mai dau halou parerilor de rau.
Cand pe terase se mai bea o bere
si oamenii romante triste vor,
si-n curti se face vin din must de struguri
si toti bucurestenii au umor.
L-am parasit destul, ca azi sa-l caut
si sa-l gasesc intodeauna treaz,
nu este el cel mai frumos din lume,
dar cel mai drag ne e in orice caz.
Ma pregatesc sa fug din nou in tara
si sa cistig aripi dumnezeiesti,
sa pot gusta melancolia toamnei
in fiecare colt de Bucuresti.
3 august 1989
Versuri descarca poezia cultura scriitor poezii.ro versurile poeziei versuri Adrian Paunescu poet poeti romani literatura poezie cuvintele autor descarca Indragostit de Bucuresti. Versurile poezii.ro cuvinte.
Alte poezii de Adrian Paunescu
