roversuri.ro
>
Litera A >
Anonim
>
Poezia Luna de Anonim
Poezia Luna
Luna
Intins pe iarba,
Privesc mandra luna,
Ce aluneca incet,
Printre nori ca de spuma,
Si in soapta incep sa-i spun,
Vorbe dulci de dragoste,
Ea-mi raspunde incet si tandru,
Atingandu-mi fata lin,
Cu ale sale raze moi.
Si o indemn sa-mi spuna taina,
Si secretul vietii ei.
Vreau sa-i ascult tanguirea,
Vorbele si plansetele,
O indemn sa-mi spuna in soapta,
Cum era cand lumina,
Cea mai mandra dintre fete,
Fata tristului pamant,
Dar ea tace, tace si suspina ...
Cosmin N.
Versurile versuri cultura poet rime literatura poeti romani versuri scrisa de scriitor. Cuvintele cuvinte cultura limba romana literatura Anonim cuvintele versuri romana versurile poeziei cuvinte versuri Luna.
Alte poezii de Anonim
