roversuri.ro
>
Litera A >
Andrei Muresanu
>
Poezia Mintea de Andrei Muresanu
Poezia Mintea
Te maresc fiinta fara de-nceput
Pentru tot ce vede ochiul meu sub soare,
Pentru tot ce dreapta-ti santa a facut,
De la om si feara, pana l-acea floare,
Carea vegeteaza numai un minut!
Ce ma face insa, ca sa te ador
Este mintea, Doamne, care-mi straluceste,
Ca si un luceafar, in al noptii nuor,
Si-n vuietul lumii bland ma insoteste,
De cand vad lumina, si pana cand mor!
Ea-mi conduce pasii, sa ma pot feri
De leu si de tigru, care varsa sange,
De foc si de apa, ce m-ar nimici;
Ea ma lumineaza ca sa stiu resfrange
Cursele dusmane, verunde vor fi.
Ea departa ceata de la ochiul meu,
Ca sa nu amestec credinta desarta
Cu credinta dreapta, intr-un Dumnezeu
Care o propuse simplu fara cearta
Ca la frati din fire, insusi fiul sau.
Seculi se-nchinase genul omenesc
Soarelui si lunei, stelelor pompoase,
Pana cand sa vie dascalul ceresc
Ce prin suferirea mortii glorioase
A plantat in lume spirit crestinesc.
In desert se-ncearca ai noptii argati
Sa revarsa umbra in loc de lumina,
Ura-n loc de pace intre fii si frati
Ale lor cuvinte nu prind radacina
Caci nu ies din inimi, ci din crieri stricati.
Te maresc fiinta fara de finit
Pentru-acea scanteie, ce-i zic constiinta,
Carea greu ma mustra de-am pacatuit,
Si ma desfateaza cu bunavointa,
De-am facut dreptate celui asuprit!
Limba romana scrisa de scoala versuri scrisa de cine a scris cultura scriitor Mintea poezii.ro scriitor poezia Andrei Muresanu versuri literatura. Descarca descarca rime poeti romani.
Alte poezii de Andrei Muresanu
