roversuri.ro
>
Litera D >
Dimitrie Bolintineanu
>
Poezia Mireasa mormantului de Dimitrie Bolintineanu
Poezia Mireasa mormantului
Fost-a cand in noapte aurora luce,
Cand se lupta omul cu adancu-i chin,
Pe atunci cand somnul, mincinos si dulce,
Curma-al sau suspin.
Ea era tacuta, trista florioara!
Fruntea-i visatoare dulce se-nclina,
In aurul cositei mana-i albioara
Distracta juca.
Vino mai aproape! dulcea mea,-mi vorbeste,
Ascunzandu-si ochii plini d-amor ceresc,
Tanara mea viata cursul isi opreste,
Pentru totdauna eu te parasesc.
Si uitarea trista maine o sa vie
Cu-ochii plini de lacrimi pe al meu mormant,
Dorul ce m-apasa nimenea nu-l stie
Pe acest pamant.
Rara-i frumusete arde de splendoare.
Sa rugam! imi zise, in genunchi cazand.
Ochii plini de moarte si de lacrimioare
Se-naltau la ceruri amoros si bland.
Cand se curma ruga, dulcea ei catare
Se-nturna spre mine plina de amor.
Peste ochii-i geana cade cu-ntristare
Consumata-n dor.
De dragoste poetul Dimitrie Bolintineanu Mireasa mormantului poeti romani rime descarca. Versuri scoala versurile poeziei poezie romana cuvintele de dragoste autor poezie descarca versuri poezii.ro.
Alte poezii de Dimitrie Bolintineanu
