roversuri.ro
>
Litera V >
Vasile Alecsandri
>
Poezia Muntele de foc de Vasile Alecsandri
Poezia Muntele de foc
Pe cei munti pustii, salbatici,
Din Lombardo-Venetie,
Unde noaptea in orgie
S-adun demonii lunatici,
Hoti de moarte doisprezece
Stau in rond sub vantul rece
Care suiera si trece!
Focul cerului s-aprinde,
Urmarit de groaznic tunet,
Si al muntilor rasunet
Printre vai adanci se-ntinde.
Hotii rad cu voie buna.
Seful lor, purtand cununa,
Canta astfel in furtuna:
“Varsa-n cupa mea de aur
Acest vin ce desfateaza
Si ma-mbata, ma turbeaza,
Ca sangele ros pe taur.
Toarna, drege tot aice,
Si cand eu destul voi zie,
Pe-al meu cap trametul pice!
Beti, voinici, pana la moarte!
In ceas vesel de placere
Sa uitam orice durere,
Orice chin a relei soarte.
Beti, copii, toti dupa mine
Si-nchinati cupele pline
Ira fulgerelor lumine!
Vantul bate, cerul tuna,
Muntii urla, Satan rade,
Iadul vesel se deschide
Si cu noi canta-mpreuna.
Pe cand lumea se-ngrozeste,
Omul brav benchetuieste
S-al lui suflet se-ntareste!
Tremure-se tot in lume
Cat va fierbe sange-n mine!
Faca-si cruce si se-nchine
Cel ce-aude de-al meu nume.
Eu sunt bratul care frange!
Eu sunt ochiul ce nu plange!
Eu sunt gura ce bea sange!”
Abia zice, si deodata
Cade hotul de pe munte,
Fulgerat, lovit in frunte
De a cerului sageata!...
De-atunci mii de focurele,
Limbi de para albastrele,
Ard pe locurile-acele!
(Legenda din Muntii Apenini)
In Muntii Apenini, intre Giogo si Filigare, aproape de satul Petra Mala,
exista un fenomen vulcanic foarte curios de observat. Pe surfata varfului
unui deal, numit Munte de foc, ies din pamant nenumarate limbi de foc care
ard necontenit, raspandind noaptea lumini fantastice pe stancile si
padurile de pe imprejur.
Autor romana literatura limba romana limba romana scrisa de poeti romani cuvinte poezie poezie descarca versuri Muntele de foc versuri de dragoste poezii.ro scoala. Literatura Vasile Alecsandri cartea poezie.
Alte poezii de Vasile Alecsandri
