roversuri.ro
>
Litera V >
Virgil Gheorghiu
>
Poezia Poemul lacrimilor de Virgil Gheorghiu
Poezia Poemul lacrimilor
Cand oamenii tari si tacuti ai lumilor viitoare
Vor intalni semnele acestea de azur,
Intaia lor tristete
Va luneca de-a lungul randurilor mele
Ca un fior, ca o flacara prin moartea mea,
Atunci prin gandul lor indepartat
Imi voi aminti
De lacimile salciilor cari nu ating linistea oglinzilor.
Plansul grotelor oprit in drum de inelarul stalactitei
Ca o durere presimtita a surparii viitoare.
Ma voi mahni
De Isusii troitelor plangand in lemn
Calatorii odihniti in prapastii,
Si de izvoarele scorburii clipind pentru scufundarea comorilor,
Prin ochii lor am sa revad,
Lacrima ierbii din geana plecata pe imasuri
De stele purtate ca un camfor la pieptul copilariei mele.
De caprioare, de virginitati
Cu rugaciunea in mijlocul lacrimii
Imi voi aminti.
De plansul nevazut al rasinilor in despletirea padurilor
Ca ochii stinsi ai mamei
Peste monogramele valizelor.
Versuri versurile versuri scoala versuri versuri versurile poeziei scrisa de poeti romani poezia. Poezie literatura scoala Virgil Gheorghiu cuvinte Poemul lacrimilor poet scriitor.
Alte poezii de Virgil Gheorghiu