roversuri.ro
>
Litera G >
George Bacovia
>
Poezia Poveste de George Bacovia
Poezia Poveste
Iti aduci aminte ziua cand ti-am spus ca esti frumoasa,
Cand cu buzele de sange si cu ochii sclipitori
Printre arborii de toamna te opreai incet, sfioasa,
Lasand gandul spre amorul inteles de-atatea ori?...
Asteptai sa fiu poetul indraznet ca niciodata
Ca s-auzi ecoul rece-al unor calde sarutari
Te duceai mereu nainte inspre-o umbra-ntunecata
Ca o pala ratacire coborand din alte zari.
Ah, mi-ai spus atat de simplu ca ti-i sete de iubire
Neascultand decat soptirea singuratecei paduri,
Iti opreai cu mana sanul si zambea a ta privire,
Chinul departarii noastre neputand sa-l mai induri.
- Ha, ha, ha, radea ecoul, de radeam de-a ta placere,
Intre om si-ntre femeie mi-ai spus ura din trecut,
Te-am lasat sa-nsiri povestea cu dureri si cu mistere
Pentru mine, ca oricarui trecator necunoscut.
Iti aduci aminte ziua cand ti-am spus ca esti frumoasa,
Cand, in soaptele padurii, poate ca te-am sarutat
Ascultand ecoul rece, inspre toamna friguroasa
Ce-aducea-ntalnirii noastre un adio-ndepartat?
Versuri poezii.ro versuri literatura scrisa de versuri limba romana cuvinte poeti romani versuri literatura scoala descarca poezii.ro poezii.ro descarca scrisa de. Versurile Poveste romana George Bacovia.
Alte poezii de George Bacovia
