roversuri.ro
>
Litera T >
Tudor Arghezi
>
Poezia Prietenul sufletesc de Tudor Arghezi
Poezia Prietenul sufletesc
Daca-l intrebi de sanatate,
El sta cu buzele umflate.
Daca-l opresti cumva la masa,
Zice ca supa e prea grasa
Si, inca de la inceput,
Bucatele nu i-au placut.
Ii dai tigare si-l surprinzi
C-asteapta sa i-o si aprinzi.
Te-ntreaba cit cistigi din meserie
Si cit platesti semestrul de chirie.
Se pare ca ar fi avut
Si gindul la un imprumut.
La urma urmei, daca n-ai pesin,
S-ar multumi cu mai putin.
Zici âdumneataâ, el zice âtuâ,
Zici âbaâ,
El zice âdaâ.
Nevasta-ta ii pare priceputa,
Dar, dupa fata, cam trecuta.
Nu stie ce-ai ca ai albit
Si te gaseste mai slabit.
Cum te-ntelegi cu socrii si cu fata?
De unde-ai cumparat cravata?
De mult nu se mai poarta cu dungi si picatele:
-âDe-i trece pe la mine, ti-arat pe ale mele.â
-âMai scrii la vre o carte?â
-âCe te-ai mutat asa departe?â
De-ai sta-n oras, ai fi-nteles
Ca ar veni la masa ta mai des.
Ce te gindesti sa faci la vara,
Va el si-o va petrece tot la tara.
Te uiti la ceas, ca s-a facut tirziu.
Ce sa-i mai dai sa scapi? Vre un rachiu?
Dar vizita se prea lungeste.
Sa-i spui ceva rastit, mai romaneste?
S-a-ntunecat, se face unsprezece,
Si prietenul tau tot nu vrea sa plece.
Nu prea se simte bine:
La noapte poate c-ar dormi la tine.
Te scoli, te strimbi, el sta, putin ii pasa.
N-are macar cei sapte ani de-acasa.
Literatura versuri scrisa de limba romana poet cuvinte literatura Prietenul sufletesc cultura poeti romani cine a scris poezia limba romana poezia cuvinte romana Tudor Arghezi. De dragoste autor versuri poetul.
Alte poezii de Tudor Arghezi