roversuri.ro
>
Litera M >
Magda Isanos
>
Poezia Sapho de Magda Isanos
Poezia Sapho
Sapho, te vad ca si aievea, frumoasa strabuna,
asa cum vechiul basorelief te arata,
cu dulci palori de fildes si de luna
pe-obrazul supt si fruntea ta curata.
Cu ochii adanciti si arzatori,
pe care pleopele-ostenite s-au lasat
ca doua vinete petale-a unei flori,
iar narile sculptate chiar se zbat.
Si nu stiu ce enigma mai pluteste
in jurul patimasei tale guri,
ce desfranat si tainica zambeste
plebeicei batjocure si uri.
Strabuno, chipul tau i-asa divin,
ca piatra-n care-i migalit respira viata
si-aievea parca buzele suspin
pe palida si oachesa ta fata.
Iar dac-as indrazni sa te sarut
in lutul modelat si ars de soare
de peste-atatea veacuri ce-au trecut,
m-ar frige gura ta nemuritoare.
(1935)
Poezia versuri poezia versuri romana cine a scris limba romana cuvintele Magda Isanos Sapho poet versuri versurile. Scoala poet poezie versuri poeti romani.
Alte poezii de Magda Isanos