roversuri.ro
>
Litera V >
Vasile Alecsandri
>
Poezia Secerisul de Vasile Alecsandri
Poezia Secerisul
Ciocarlia ciripie, falfaind din aripioare,
Pe o scara de lumina se coboara de sub soare.
Aerul e-n neclintire, el devine arzator;
Prepelita canta-n graie, greierul canta-n mohor.
In cel lan cu spicuri nalte au intrat seceratorii,
Pe cand era inca umed de rasuflul aurorii.
Toti, privindu-i de departe, par ca-noata-n galben rau,
Fetele fara stergare si flacaii fara brau.
Secerea, crai-nou de moarte, mereu taie, spicul cade.
Prepelita isi ia puii si se duce; lanul scade,
Iar in urma, holda mandra, rasturnata prin bucati,
Se ridica-n snopi de aur, se cladeste-n jumatati.
Mai departe, lucind iute, un flacau si-o fata mare
De tot snopul isi dau gingas o furisa sarutare,
Cand o pasare maiastra, peste lan trecand usor,
Zice: Dulce-a mai fi painea de la snopurile lor!
Cartea scrisa de poezie cuvinte Secerisul rime rime Vasile Alecsandri versuri de dragoste cultura versuri poet. Romana romana poeti romani de dragoste poet.
Alte poezii de Vasile Alecsandri