roversuri.ro
>
Litera D >
Daniel Branzai
>
Poezia Sotiei mele de Daniel Branzai
Poezia Sotiei mele
Eu nu te vad, decit cind sint departe
Caci altfel te confund mereu cu mine
Te pierd din ochi, cind te privesc de-aproape,
Dar cind esti peste zari, visez cu tine.
Nu te doresc, cind tu imi esti de toate
Dar sint flamind, cind singur sint cu toti.
Nu-mi odihnesc privirea de sub pleoape
Decit pe chipu-ti cel visez in nopti.
Sint mindru ca te am, dar nu-ti stiu pretul.
Te dau mereu pentru nimicul gol,
Ma saracesc nerod, desi eu par semetul
Cind hoti si-nselatori imi dau ocol..
Eu sint bogat, cit nu stiu pretui
Si saracesc cind nu mai stiu iubi.
(Leningrad, 1989)
Scriitor versuri scrisa de Daniel Branzai autor scoala poet poeti romani. Poezia poezia Sotiei mele poezie scoala scoala cartea versurile poeziei cuvintele versuri rime autor.
Alte poezii de Daniel Branzai