poezia Urat si saracie de Mihai Eminescu versurile poeziei Urat si saracie scrisa de poetul Mihai Eminescu

roversuri.ro > Litera M > Mihai Eminescu > Poezia Urat si saracie de Mihai Eminescu

Poezia Urat si saracie




Urat si saracie sunt acei doi tovarasi, A caror urme crude le aflu pururi iarasi Pe orice chip si-n orice-ndraznii de a iubi... Iubit-am poate cantul, voit-am a robi Cu el un suflet dulce, al meu intreg sa fie... Zburat-au chip si cantec ­ urat si saracie! Caci ce nu ai in clipa in care ai dorit Se schimba-n rau cu vremea, de farmec saracit. S-arata inainte-ti o schele despoiata De orice vis cu care o imbracai odata. Puterea tineretii, a mintii vioiciune, A inimei bataie, si gingasa minune Din ochi, cand toata viata in ei iti este scrisa De o citeste-oricine scrisoarea ei deschisa, Dar mai cu seama aceea ce tu vrei s-o citeasca... Cum trec, cum trec cu toate... si far- sa le opreasca Nimic... Astfel te-ntuneci o stea in vecinicie Si ce-ti ramane-n urma? vreme si saracie. Da, vreme! numai vreme sa aibi sa simti deplin Ce mult puteai in lume, si cat, cat de putin Ti-a fost dat. Daca nobil ai fost si bland si drept, Daca prin a ta minte ai fost un intelept, Avand darul pe care natura-l poate da, Frumsete, minte, ajuns-ai cineva? Caci nu cauta lumea aceea ce slaveste, Aceea ce o prinde ­ ci ceea ce-i prieste. Daca esti rau si-i vine rautatea la-ndemana, Daca esti prost, si vasta prostie e stapana, Sau de-un desert atarna in lume a ta soarta Si nu stii cum desertii prin lingusiri se poarta Sau nu poti sti... Atuncea de ce folos e tie C-ai avut tot ce firea ti-a dat cu darnicie, Ca esti podoaba scumpa in lume orisicui, Podoaba ce nu-i trebui in lume nimanui? Virtutea e-o poveste... cand gandul ti-l ascuti, Tu vezi ca slabiciuni sunt vestitele virtuti: Nobletea-i slabiciunea acelor ce nu pot Pe sine sa se puie deasupra peste tot, Sa aiba pentru toate adanc si greu dispret, Hranind a lui viata din sute de vieti. A nu-ti tine cuvantul cand nu-ti vine-ndemana A dezbraca pe-acela ce ti s-a dat pe mana, A insela multimea cu mii fagaduinti, Cand ai mintit o data sa te mai pui sa minti, A urgisi pe-acela care ti-a facut bine, A imple a lui nume de pete si rusine ­ Aceasta nu e nobil... Dar toti ­ si-ndeosebi O fac usor ­ tu numai stai vecinic sa intrebi. Tu numai iti pui vorba si gandul la cantari, Tu numai vrei a-ntrece caracterele mari, Privind peste multime cu multa nepasare... Ei bine! P-asta drama si soarta ta cea mare. Din asta cumpanire de drept si datorie, Ce ti-a ramas la urma? Urat si saracie. Iubit-ai?... Ah! un caier de canepa nu-i moale, Nu-i blond cum e podoaba cea dulce-a fruntii sale! Cu gura ei subtire si mani reci ca de ceara, Iar ochiu-i plin de raze straluce in afara, Rapindu-ti tie ochii cu a lor stralucire. Tu n-ai gustat din rodul acel de fericire: Tu esti onest si plin de respect si generos Sa frangi in zarea vietii un rod asa frumos. Te-ai dus si te urmara parerile de rau. In urma ta venit-au un neted natarau S-acesta... ei... facut-au ce n-ai vrut sa cutezi; Ce-a mai ramas din dulcea figura, mergi de vezi: Anii i-au scris cu pana lor neagra pe-a ei frunte. Si gura cea cu albe margaritari, marunte, Acuma e zbarcita si ochiul plin de para, Ce-si revarsa lumina sa rece in afara E stins, si nu-i nimica in el, nu-i adancime; Tu nu mai vezi intr-insul ce nu vazuse nime Decat tu... Ce ajunse a fi? Cocheta, rece, Lingusitoare, cruda, din mana-n mana trece Si cauta-n iubire placerea numai, care E-o clipa de betie si-o zi de dezgustare. Dara acea iubire adanca si curata, Care-n viata vine o data, num-o data, Acea eterna sete ce-o au dupaolalta Doi oameni ce-si pierdura privirea una-ntr-alta, Acel amor atat de nemarginit, de sfant, Cum nu mai e nimica in cer si pre pamant, Acea inamorare de tot ce e al ei, De-un zambet, de un tremur al gingasei femei, Cand pentru o privire dai viata, dai noroc, Cand lumea ti-este neagra de nu esti la un loc Cu ea... Unde-i norocul ce l-a promis ea tie? Ce va ramane voua? Urat si saracie!



Poeti romani descarca poetul poezii.ro descarca cuvintele cine a scris versuri Mihai Eminescu cuvinte versurile cuvintele. Literatura Urat si saracie poezie versuri cultura cuvintele versurile poeziei.


Alte poezii de Mihai Eminescu
Cele mai cerute poezii
  1. aripioare de argint de emilia caldararu
  2. tabla inmultirii cu sapte de Vasile Romanciuc
  3. de
  4. soarele si copiii de elena dragos
  5. locuinta din dumbrava de
  6. la sanius de ion agarbiceanu
  7. mostenirea de otilia cazimir
  8. in ajun de anul nou de ion agarbiceanu
  9. eva de ion pillat
  10. scoala de tudor arghezi
Versuri melodii Poezii forum
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z #