roversuri.ro
>
Litera D >
Dorina Neculce
>
Poezia ieim noi cumva spre lumin de Dorina Neculce
Poezia ieim noi cumva spre lumin
(neaprobat)
pe vremea aceea îmi împleteam codiţele
foarte strâns da
strângeam în ele toate visele mele
pâianjenul îmi înfăÅŸura pânza
împrejurul gurii scuipând-o în grimase
Ã…Ÿi mă fixa hipnotic
amintirile începeau să mă cresteze
pe margini
Ã…Ÿi mi se aÃ…Ÿezau lasciv pe buzele înverzite
de atâta pădure crescută pe spate
în dosul sărutărilor uitate
închipuite
eu îmi împrejmuiam trupul
în franjuri Ã…Ÿi
desenam în urma mea
arcuri de curcubeie
care se-ntreceau cu mine
într-o fugă nebună
franjurii mă îmbrăÅ£iÃ…Ÿau
într-o sufocare aproape plăcută
dând răgaz cuiului să mă înfingă-n perete
ca tu să mă priveÃ…Ÿti închipuindu-Å£i
că-s un tablou decolorat
înfâţiÃ…ŸÃƒÂ¢nd o naiadă rătăcită
din alt anotimp
dar nu-i nimic
ieÃ…Ÿim noi cumva la lumina
Å£i-am strigat ca iona din burta întunecată a peÃ…Ÿtelui
Poezia poeti romani versuri versuri cartea versurile cultura. Poezia poezie ieim noi cumva spre lumin romana cultura versurile romana Dorina Neculce versuri versuri cine a scris.
Alte poezii de Dorina Neculce