roversuri.ro
>
Litera I >
Ion Luca Caragiale
>
Poezia Cameleon-femeie de Ion Luca Caragiale
Poezia Cameleon-femeie
Icoana stravezie, in cadrul sumbru-al vietii,
Cu parul ei sur-galben, cu ochi inchis-albastri,
Sclipi deodata clara, vis roz al tineretii,
Cum in obscure-azururi apar pribegi blonzi astri.
O vaz fugind prin codrul cel verde de jugastri -
Era Erato alba iluminand poetii. -
De-a ei priviri focoase ar fi rosit sihastri
Paliti, chlorotici, vineti de greul batranetii.
Purta bacanta-mi nuferi, bujori si violete,
Invesmantata magic in daurite plete
Si-n varii polichrome bibiluri si altite...
Imi arunca pupila-i divine curcubee;
Dar eu, nebun! zic: „Spectru! Cameleon- femeie!
Fugi! sufletul ti-e negru si matele pestrite!”
(Sonet decadent, simbolist-vizual-colorist.)
Versurile poeziei poezie cuvintele Ion Luca Caragiale cuvintele Cameleon-femeie poezie limba romana poezii.ro poezia autor literatura limba romana poeti romani scriitor versuri. Poezie versuri descarca autor.
Alte poezii de Ion Luca Caragiale
