roversuri.ro
>
Litera M >
Maria-Eugenia Olaru
>
Poezia A patrusprezecea scrisoare de Maria-Eugenia Olaru
Poezia A patrusprezecea scrisoare
Despre linistea dealurilor in toamna
Ce minunat ar fi, in mijloc de oras, sa ridici ochii, deodata,
si sa vezi dealurile aramii si padurea inmiresmata...
si sa-ti spui, asa deodata ca toamna este minunata!
Cu mainile in buzunare si parul in vant
sa te simti nascut din Cuvant.
Sa sti ca lumea e facuta sa o stapanesti,
dar nu oricum, ci doar cand iubesti.
Picatura de roua, cu picatura de roua de se aduna, sunt pentru noi.
A, ca lumea e rea!? Fie doar e viata sa!
Ca rautatea infloreste si painicile se micsoreaza!?
Fie, asta nici nu conteaza!
Dar Painea, cea mare si rotata-n cuptor,
nu-ti susura crescand cantec de dor!?
Nu se arameste padurea de drag!
Si cand iesi in prag, in mijloc de oras
si ridici ochii, deodata, vezi dealurile aramii si padurea inmiresmata.
Si atunci iti spui, asa deodata
ca toamna e minunata...
Poeti romani poet versurile poezii.ro poetul versurile poeziei. Poezii.ro versurile scrisa de versuri A patrusprezecea scrisoare cartea de dragoste rime Maria-Eugenia Olaru versuri cuvinte limba romana.
Alte poezii de Maria-Eugenia Olaru
