roversuri.ro
>
Litera M >
Maria-Eugenia Olaru
>
Poezia A treizeci si doua scrisoare - Iubirile, iubirile... de Maria-Eugenia Olaru
Poezia A treizeci si doua scrisoare - Iubirile, iubirile...
Acoperamantul Iubirii, mai lat decat norul,
La mijloc de lume adasta
spaima,
durerea
si dorul.
Sunt singura de tine Doamne
si cerurile toate-s cu mine.
Straina de lume, si ostenit de ea imi este piciorul.
Ma doare adevarul meu,
iar adevarul lumii ma omoara,
La tine mi-e nadejdea-n asta seara!
La concertul vietii mele biserica era plina de stele
Dar dintre toate in inima mea doar Chipul Tau odihnea.
In brate strans Tu ma tineai
despre Iubire si despre Rai incet povesteai.
Ei pregateau o noua-ti vanzare si chipului meu - indurare.
Copacul Vietii in nou strai, si printre frunzele de rai
Ca un suspin intaia carte bland ma-nvata
Cararea scrisa-n a mea stea.
“Adevarat va spun voua ca nimeni nu va cunoaste Viata
pana nu va cunoaste Moartea.”
Printre surasuri de paiata si printre hainele de seara
Plangea tacut o lacramioara.
Poeti romani rime romana poezii.ro scrisa de A treizeci si doua scrisoare - Iubirile, iubirile... cuvintele cuvintele poezie literatura cuvinte poezia cuvinte descarca versuri. Versuri literatura Maria-Eugenia Olaru.
Alte poezii de Maria-Eugenia Olaru
